cemrom doloflor

Procesarea moluştelor, o afacere unică în România

Share Button

RapanaCu siguranţă aţi întâlnit pe plajele litoralului românesc tot felul de scoici negre, albe, dantelate, mai mari sau mai mici, cochilii de moluşte, dar probabil niciodată nu v-aţi gândit că aceste vietăţi marine ar putea reprezenta o sursă importantă de venit dacă ele ar sta în centrul unei afaceri bine puse la punct. Pasiunea unui scafandru îmbrăcată în ambiţia de întreprinzător a transformat un hobby într-o activitate comercială răsplătită astăzi cu fidelitatea unor clienţi coreeni.

Scufundările de agrement, drumul spre Rapana Venosa

Pe Dan Cosac şi Alina Constantinescu i-am cunoscut în cadrul unei deplasări organizate de Direcţia Generală de Pescuit a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ca Autoritate de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit, organizate în judeţul Constanţa. Cei doi sunt singurii din România care au avut curajul să se avânte nu doar în valurile Mării Negre, ci şi pe o piaţă virgină, fără concurenţă, dar şi fără consumatori la nivel naţional. „Povestea a debutat de fapt în 2003, când am început să facem scufundări de agrement pe litoral. Din 2003 până în 2009 ne-am ocupat pe perioada estivală numai de această activitate. Un an mai târziu a apărut ideea de a instrui 20 de tineri, făcându-i scafandri şi folosindu-i pe bărcile noastre pentru activitatea de colectare de Rapana Venosa. Ne-am ocupat o perioadă doar de colectare, pentru că singura metodă prin care se puteau pescui aceste gasteropode era manuală, nefiind permisă traularea cu utilaje specifice“, îşi aminteşte Dan Cosac.

O perioadă materia primă colectată de scafandrii era procesată la fabricile din Jurilovca, cu care patronii încheiaseră un contract de parteneriat.

De anul trecut, însă, lucrurile s-au schimbat. Legislaţia a fost modificată şi s-a permis traularea pentru Rapana Venosa. Un avânt pentru noua afacere care îşi propusese înfiinţarea unei secţii de procesare, care să valorifice la standarde europene moluşte, gasteropode şi peşte din Marea Neagră.

Unitate de procesare pe bani europeni

În luna ianuarie a acestui an obiectivele prevăzute în panul de afaceri au început să se materializeze. „Am construit unitatea de procesare moluşte şi peşte în 6 luni din surse financiare proprii, prin asocierea cu un partener englez şi prin credite bancare, asumându-ne riscul acestei afaceri“, a declarat Alina Constantinescu. Motive pentru a investi în această unitate au fost destule şi suficient de atractive. Pe pieţele externe există o cerere mare de moluşte, fabrica este amplasată la 30 km sud de Constanţa şi 10 km nord de Mangalia, în aproprierea punctelor de debarcare a materiei prime, iar Rapana Venosa nu mai este considerată specie care trebuie inclusă într-o perioadă de prohibiţie anuală, ea putând fi acum colectată tot timpul anului.

Echiparea fabricii de procesare s-a realizat totuşi printr-o finanţare nerambursabilă în valoare totală de 4.195.037 lei cu ajutorul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, Măsura 2.3. Banii au fost investiţi în depozite de frig, un tunel de congelare, instalaţii de climatizare, uşi specifice acestei activităţi, un electrostivuitor, autofrigorifice, precum şi în instalaţii necesare procesării (sortator de Rapana şi o linie procesare midii). Cu o suprafaţă totală de 777 mp, secţia poate prelucra 5.000 kg/8 h.

Productivitate fluctuantă

În ecuaţia oricărei afaceri de succes vânzarea este unul dintre elementele definitorii care garantează reuşita. În acest caz, fidelitatea unui client coreean asigură continuitatea fluxului tehnologic. Problema este ca partea română să poată asigura comenzile cerute de client. Or, acest lucru este dificil de respectat uneori.

„În prezent, ca urmare a sezonului 2014, nefavorabil pescuitului la Marea Neagră – în cea mai mare parte a timpului – dar în special a faptului că vapoarele au preferat pescuitul de peşte şi nu de moluşte, cantitatea de Rapana Venosa colectată cu scafandrii proprii sau cumpărată de la terţi a fost de 165 tone, mai redusă faţă de 2013, când s-au procesat 307 tone“, explică Alina Constantinescu, patroana firmei Patrician Training.

În perioadele bune din sezon (iunie-octombrie), când marea este liniştită, scafandrii profesionişti reuşesc să culeagă chiar şi 250-300 kg/zi. Cantitatea se poate mări substanţial dacă firma şi-ar achiziţiona un vapor special pentru pescuirea moluştelor. „Dacă am fi avut în proprietate un traul am fi profitat din plin de fiecare zi propice pentru colectarea de moluşte şi cantităţile procesate ar fi fost mai mari.

Cantităţi mai mari de materie primă impun extinderea spaţiului de depozitare – refrigerare, astfel încât procesarea să poată fi efectuată pe termen mai lung, ceea ce înseamnă creşterea gradului de fidelizare a angajaţilor prin asigurarea unei continuităţi, a perioadelor contractuale de muncă“, adaugă Dan Cosac.

Rapana Venosa şi fluxul tehnologic

Originară din mările Extremului Orient (Marea Japoniei, Marea Chinei de Sud), Rapana Venosa reprezintă un gasteropod de talie mare, cu cochilie globuloasă, a cărui evoluţie şi distribuţie a fost în timp extrem de rapidă, ceea ce a adus-o până în bazinul Mării Negre. Activitatea ei fiziologică se intensifică la începutul verii, când execută deplasări active, cu o viteză de 30 cm/min. în căutarea hranei prin intermediul piciorului musculos.

Cu o fertilitate ridicată (150-200 ouă/săptămână), o capacitate adaptativă mare faţă de salinitate şi toleranţă bună faţă de apele poluate, Rapana a reuşit să se dezvolte extrem de mult, biomasa totală atingând valori de mii de tone. Astăzi acest gasteropod este unul dintre cei mai activi prădători dintre speciile bentale pontice bivalvele, Mytilus galloprovincialis şi Mya arenaria, stridia (Ostrea sp.), Venus gallina Anadara inaequivalvis (Scapharca), reprezentând principala sursă de hrană, singurul duşman natural fiind Steaua-de-Mare.

Procesul tehnologic de prelucrare este unul destul de simplu, după cum am aflat de la administratorul companiei. „Materia primă este recepţionată, dusă într-o cameră frigorifică şi apoi introdusă într-un bazin cu apă pentru denisipare. Cochiliile spălate se opăresc timp de 3 minute şi se eviscerează (se scoate carnea din cochilie) pentru a fi sortate. Produsul finit, carnea, este trecută printr-un tunel de congelare la -35 grade Celsius, apoi ambalată şi depozitată la 18 grade C, până la momentul livrării. Fabrica din Constanţa asigură beneficiarului din Coreea aproximativ 100 tone/sezon, la un preţ ce variază în funcţie de valoarea de piaţă şi dimensiunea Rapanei. Dacă ne gândim că un preţ mediu al cărnii de Rapană este de 6,5 dolari/kg am putea spune că îndeletnicirea de colectare şi prelucrare a moluştelor este una profitabilă. Aceasta este şi opinia celor doi întreprinzători, dar cu un amendament: „Este nevoie de multă muncă şi organizare“.

Patricia Alexandra POP

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.