fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Comisia Europeană aruncă la gunoi proiectul PNDR al României

Share Button

2014-2020-PNDRComisia Europeană a transmis Ministerului Agriculturii o listă cu nu mai puțin de 341 de observații pe marginea draft-ului de Program Național de Dezvoltare Rurală a României pentru perioada 2014-2020. Principalele observații se referă la scoaterea în afara oricăror surse de finanțare a „97% dintre exploatațiile agricole ale României“, precum și la absența unor măsuri concrete pentru reducerea birocrației în procesul de accesare a fondurilor europene. CE arată, de asemenea, că „țintele sunt în general stabilite la un nivel scăzut, iar anumite repere de performanță nu sunt suficient de ambițioase“.

„Aproximativ 30% din fondurile FEADR sunt alocate Priorităților 2 și 3 și vizează ferme cu o producție standard egală cu 8.000 euro sau mai mare, considerate a fi exploatații agricole care au suficient potențial economic pentru a se dezvolta în exploatații viabile din punct de vedere comercial. Deși strategia indică drept prioritare fermele mici și mijlocii și fermele de familie, în practică, acest criteriu conduce la o concentrare foarte mare a fondurilor asupra unui număr limitat de exploatații, excluzând în mod efectiv 97% dintre exploatațiile agricole din România de la posibilitatea de a beneficia de măsurile PDR care vizează promovarea competitivității“, se arată în nota Comisiei Europene.

Sprijin pentru fermele mici, dar nu și în România

Prin propunerea de PNDR, Ministerul Agriculturii se opune tendinței generale din Uniunea Europeană, unde este stimulată, cu precădere, dezvoltarea micilor exploatații.

Reprezentanții micilor fermieri susțin că se putea face mai mult pentru sprijinirea fermei de familie prin noul PNDR.

„Fermele mici, fermele de familie sunt lăsate pe dinafară. Câtă vreme finanțezi cu fonduri europene doar 10.000 de ferme mari, restul de aproape patru milioane de exploatații cu un hectar sau mai puțin sunt lăsate pe dinafară. Ministerul preferă să investească în fermele deja dezvoltate în loc să dea un impuls restului exploatațiilor. Ministerul trebuie să spună că nu-i ajung cele 8 miliarde de euro și pentru dezvoltarea fermelor mici, dar nu are nimeni curaj să spună asta“, a declarat Bogdan Buzescu, președintele Confederațiilor Asociațiilor Țărănești din România (CATAR).

Pe de altă parte, reprezentanții Alianței ROPAC susțin că nu au fost prevăzute fonduri suficiente și pentru sprijinirea micilor exploatații.

„Observațiile CE sunt și bune, dar sunt și aberante. Nu putem face ajutoare sociale din PNDR, așa că am propus plafonul de 8.000 de euro. Și așa vor rămâne mulți pe din afară, chiar și cei care se înca­drează, care au afaceri de peste 8.000 de euro“, a arătat Claudiu Frânc, președintele Alianței ROPAC.

Pe de altă parte, reprezen­tanții marilor fermieri susțin că, și așa, fondurile acordate fermelor mici și medii sunt ca și pierdute.

„Noi am propus ca banii să fie folosiți acolo unde se pot întoarce cu profit, chiar dacă măsurile sunt nepopulare. Ei au încercat mai mult să ne convingă că nu avem dreptate și au făcut protecție socială pe bani europeni“, a declarat Constantin Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Birocrație, sfântă birocrație…

Un alt aspect criticat de CE este birocrația excesivă în accesarea fondurilor europene.

„Obstacolele de natură administrativă au fost deja intens criticate de părțile interesate, fiind considerate a reprezenta un impediment în calea accesării fondurilor UE în cadrul PDR 2007-2013. Noul PDR oferă dovezi limitate în direcția eforturilor de simplificare sau de reducere a acestor obstacole pentru beneficiarii noului PNDR. Autoritățile române trebuie să examineze cu atenție posibilitățile de simplificare care ar putea fi avute în vedere și să demonstreze mai clar măsurile concrete“, se mai arată printre cele 341 de observații formulate de CE.

Pe de altă parte, reprezentanții Alianței ROPAC consideră observația drept un exces de zel al CE.

„Noi nu avem încă ghiduri de alocare a fondurilor, așa că, în lipsa acestora, unde apare birocrația?“, se întreabă retoric reprezentantul Alianței ROPAC.

Reprezentanții micilor fermieri vor, în schimb, simplificarea procedurilor și profesionalizarea angajaților Ministerului Agriculturii.

„Lucrăm să ne organizăm suficient de bine pentru a absorbi fondurile și să dovedim că cele 8 miliarde nu ajung. Dar pentru asta mizăm pe simplificarea procedurilor și pe o măsurare concretă a profesionalismului funcționarilor din agențiile ministerului“, a arătat președintele CATAR.

Sprijin pentru tinerii fermieri. Sau nu?!

O altă „nedumerire“ a CE se referă la nivelul sprijinului pentru tinerii fermieri.

„Este necesară justificarea nivelului sprijinului propus pentru anumite măsuri, de exemplu tineri fermieri sau dezvoltarea afacerilor, stabilit aproape de limita maximă permisă de regulament în cazuri în care trebuie luată în calcul situația socio-economică a domeniului de programare și a intensității sprijinului, ajungând până la 90% pentru beneficiarii privați care pot utiliza și instrumentele financiare propuse (fond de creditare și fond de garantare)“, mai arată CE.

Reprezentanții agricultorilor arată că părerile lor punctuale nu au fost luate în seamă, nici în acest caz, de către Ministerul Agriculturii.

„Ministerul ne-a ignorat total pe cele două programe tematice pe care le-am propus – instalarea tinerilor fermieri și dezvoltarea zonelor montane. Pentru tinerii fermieri ne-am luptat să tragem 1 miliard de euro de la Pilonul 1, însă nu am reușit să introducem această prevedere. A rămas doar o simplă posibilitate“, arată președintele CATAR.

Și reprezentanții LAPAR au nemulțumirile lor, diferite însă de cele ale CATAR.

„Pentru instalarea tinerilor fermieri noi am propus să se dea bani celor care au dovedit că pot face ceva în agricultură, nu oricui. (…) De exemplu, 50 de milioane de euro au fost alocați pentru perfecționare și informare. Noi am propus ca, în loc să fie aruncați banii pe cursuri de doi lei, cu acești bani să reînființăm 20-30 de școli profesionale care să califice oameni pentru agricultură“, a spus președintele LAPAR.

Consultările cu asociațiile de fermieri n-au fost, de fapt, consultări

În ciuda, acestor observații ale CE, reprezentanții LAPAR cred că proiectul de PNDR va fi retrimis tot în această formă la Bruxelles.

„Noi am venit cu o mie de propuneri care ne-au fost refuzate. Am făcut o mie de observații cu privire la folosirea judicioasă a resurselor în vederea creării de plus-valoare, dar nu a fost preluată niciuna. Majoritatea prevederilor din noul PNDR sunt populiste. Cred că vor trimite înapoi la Bruxelles aceleași propuneri și vor spune că asta este voința fermierului român și că nu le pot modifica“, este de părere președintele LAPAR.

Nici reprezentanții Alianței ROPAC nu au o viziune „sumbră“ asupra viitorului proiectului PNDR 2014-2020.

„Riscul ca noul PNDR să nu fie aprobat de către CE nu există. Singurul risc este amânarea aplicării lui“, a conchis președintele Alianței ROPAC.

Marius ȘERBAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.