Prima staţie care transformă biogazul în energie electrică şi termică

La Filipeştii de Pădure, în judeţul Prahova, a fost pornită prima staţie românească de producere a energiei regenerabile în cogenerare, din biogaz. Evenimentul a marcat primul pas în dezvoltarea unei tehnologii de perspectivă în domeniul energiei regenerabile, care răspunde nevoii de dezvoltare sustenabilă a trei domenii-cheie în economia românească – agricultura, energia şi protecţia mediului înconjurător.

Investiţie de 5 mil. euro pentru 1 MW de energie electrică anual

Holdingul Genesis Biopartner, format din grupul Baupartner Romania şi grupul suedez Vireo Energy AB, a investit 5 mil. euro pentru construcţia primei staţii de producere a energiei regenerabile în cogenerare, din biogaz, la Filipeştii de Pădure, în judeţul Prahova. Prin procesul de fermentare a cerealelor şi a deşeurilor organice staţia transformă gazul emanat în doi vectori: energie electrică şi termică simultan. Acest modul de cogenerare va furniza 1 MW de energie electrică ce va fi injectată în sistemul naţional şi 1,2 MW de energie termică, pentru care beneficiarul direct este fabrica de mezeluri Cris-Tim.

În prezent, la nivelul Europei există 10.000 de staţii funcţionale care folosesc ca sursă regenerabilă biogazul pentru obţinerea energiei electrice şi care produc nu mai puţin de 5.000 MW anual. România, în schimb, face abia acum primul pas în acest domeniu, deschizând astfel posibilitatea dezvoltării unui domeniu nou şi cu reale avantaje nu doar pentru cei implicaţi în astfel de proiecte, ci pentru toţi muritorii.

Aceasta deoarece beneficiul este major în economia emisiilor de CO2, procesarea masei vegetale şi a deşeurilor făcându-se în spiritul protejării mediului înconjurător. Pe lângă acest aspect, agricultura şi toţi cei implicaţi în acest domeniu au de câştigat.

Produsele şi subprodusele folosite în obţinerea de biogaz, care permit obţinerea unui randament energetic mare sunt: tulpinile de la porumb, paiele de la cereale, produsele de panificaţie expirate, uleiul rezultat de la prăjit, porumbul şi floarea-soarelui de siloz, precum şi deşeurile organice provenite din industria de procesare a cărnii. Fermentarea acestor reziduuri duce, pe de o parte, la obţinerea biogazului care este transformat apoi în energie şi, pe de altă parte, la realizarea unui îngrăşământ ideal pentru agricultură. „Acest circuit închis este o şansă în plus pentru agricultorii din zonă, pentru că ei pot crea culturi intermediare, care, chiar dacă nu sunt lăsate să ajungă la maturitate, pot fi folosite ca masă verde, ceea ce creşte randamentul şi eficacitatea fermierilor în exploatarea culturilor“, a declarat investitorul staţiei de biogaz Michael Dietrich. Şi să nu uităm că motorul generatorului care produce 1 MW de energie electrică consumă circa 550-560 mc/h de biogaz, pentru obţinerea căruia este necesară o cantitate între 17.000 şi 20.000 tone de biomasă vegetală anual, ceea ce înseamnă locuri de muncă atât în staţie cât şi în agricultură. Acesta este doar începutul, pentru că investitorii şi-au propus ca „în următorii 3-4 ani să fie deschise alte 10 staţii de biogaz pentru cogenerare“, după cum a afirmat Michael Dietrich.

Cum funcţionează instalaţia de cogenerare

Biogazul este produs prin „digestie anaerobă“, un proces care se desfăşoară în absenţa oxigenului, la o temperatură de peste 40°C şi cu amestecare continuă. Reacţia are loc în interiorul unor echipamente numite digestoare, alimentate zilnic cu biomasă, care se comportă precum stomacul unei bovine.

Biogazul astfel obţinut este compus de obicei din 50% gaz metan, 70% dioxid de carbon şi alte componente minore. „Acesta conţine iniţial impurităţi şi are o temperatură destul de ridicată, motiv pentru care într-o primă fază este filtrat şi răcit. După tratare gazul este trimis către motorul de cogenerare, care are ataşat un generator de energie electrică“, a explicat Vladimir Oprescu, director de vânzări la AB Energy România, compania care s-a ocupat de partea tehnică în construcţia staţiei.

Circa 1,2 MW de energie termică ajung în procesarea cărnii

Generatorul de electricitate a fost montat chiar pe platforma fabricii CrisTim, care este beneficiarul direct al aburului rezultat de la biogaz. Energia termică este recuperată din apa de răcire a motorului, care ajunge la o temperatură de 90°C, dar şi din arderea biogazului. Datorită temperaturilor foarte mari se recuperează apă caldă şi aburi la o temperatură de 180-190°C. Această formă de energie intră în fabrica de mezeluri Cris-Tim, ajutând în procesul tehnologic de fabricare a mezelurilor şi reducând totodată costul facturii de energie electrică cu 25%. „În acest moment, din consumul total de energie al fabricii, 30-40% provine din cogenerare, însă procentul se va mări, astfel încât până la sfârşitul anului să se ajungă la 50%“, a spus Radu Timiş, preşedintele companiei Cris-Tim. Întrebat de ce a apelat la această formă de energie, domnia sa a afirmat: „Orice principiu economic spune să fabrici un produs la un cost cât mai mic. Eficientizarea şi creşterea productivităţii în orice domeniu economic este dată de ceea ce înseamnă furnizarea de energie. Ştim că în fiecare an energia s-a scumpit, iar scăderea consumului de energie este unul dintre obiectivele noastre. Prin acest parteneriat reuşim să obţinem energie termică, respectiv abur la un preţ cu 25% mai ieftin decât ceea ce avem prin furnizarea de gaz tradiţional.“ Staţia de cogenerare foloseşte în acest mo­ment porumb verde, recuperat din culturile ce se întind pe o rază de 5-10 km, însă la acestea se vor adăuga şi dejecţiile animale provenite din fabrica de mezeluri, ceea ce va duce şi la o gestionare mai bună a deşeurilor animale.

Avantajele sistemului de cogenerare

Sistemele de cogenerare au o aplicabilitate foarte mare, mai ales dacă ne gândim că biogazul poate fi obţinut şi din fermentarea deşeurilor menajere.

Apoi, dacă vorbim de avantaje, „vorbim de energie verde, nepoluantă, de un combustibil obţinut în marea majoritate a situaţiilor din resturi agricole din culturi energetice sau dejecţii, în general din gunoaie. În al doilea rând, vorbim de faptul că cei care beneficiază de această soluţie au posibilitatea să folosească energia termică sub diferite forme fie în procesele de producţie, fie pentru încălzirea diverselor facilităţi de producţie. Dar cel mai important aspect este acela că se obţine energie electrică care poate fi livrată în sistemul naţional şi, nu în ultimul rând, faptul că recuperarea de energie electrică şi termică este subvenţionată de certificatele verzi“, a declarat Vladimir Opescu. În acest sens staţia va primi câte trei certificate verzi pentru fiecare MW/h livrat reţelei naţionale, ceea ce îi va ajuta pe investitori să-şi recupereze investiţia într-o perioadă de 8-10 ani, după cum a afirmat chiar fondatorul, Michael Dietrich. Un alt avantaj susţinut chiar de domnia sa este faptul că staţia nu creează fluctuaţii sau distorsiuni în reţea.

Patricia Alexandra POP