Preţuri bune pentru floarea-soarelui

Agricultorii români au obţinut producţii bune de floarea-soarelui în acest an, dar şi preţuri superioare celor de anul trecut. Şi la nivel mondial oferta este neobişnuit de mare, chiar dacă Turcia şi SUA, doi cultivatori tradiţionali de floarea-soarelui, au înregistrat producţii mai mici din cauza condiţiilor meteo defavorabile. Rusia şi Ucraina au anunţat în schimb producţii record.

Marian Nedu, un agricultor care administrează câteva mii de hectare de teren agricol şi care deţine funcţia de preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa, susţine că a obţinut în acest an o producţie medie de 3.000 kg de floarea-soarelui de pe cele 400 ha cultivate. Nedu a vândut o parte din producţie cu 1,4-1,5 lei pe kilogram, faţă de 1,2-1,3 lei anul trecut, la procesatori precum Expur Urziceni sau Agricover. Fermierul este mulţumit de preţ, însă acest fapt nu l-a împiedicat să mai păstreze în silozuri circa 300 de tone de seminţe. Nu se aşteaptă neapărat la o majorare a preţului în următoarele luni, dar dacă va fi să se întâmple în mod sigur nu o să-i pară rău.

Chiar dacă producţia de floarea-soarelui din acest an este mai mică pe ansamblu, în judeţul Ialomiţa în ciuda ploilor din iunie-iulie şi secetei din august care au afectat cu până la 10% producţia, agricultorii au şi motive să fie mulţumiţi pentru că au obţinut preţuri mai bune la vânzare faţă de anul anterior.

În Teleorman însă media la hectar a fost de circa 2.200 kg, potrivit datelor comunicate de conducerea Direcţiei pentru Agricultură Teleorman. După recoltarea a circa un sfert din suprafaţa totală de 87.960 de hectare cultivate, media la hectar se ridica la aproape 2.190 kg/ha, ceea ce reprezenta una dintre cele mai bune producţii din ultimii ani.

De altfel, purtătorul de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură Teleorman, Stelian Gaină, declara că în 2011 floarea-soarelui deţine în premieră cea mai mare suprafaţă între culturile prăşitoare ca urmare a preţurilor bune obţinute de agricultori la seminţe. Faţă de 2010, la nivelul întregului judeţ, suprafeţele sunt mai mari cu circa 16.000 de hectare.

Şi Aurel Plachinschi, cunoscutul producător din localitatea Ţigănaşi, judeţul Iaşi, unde administrează circa 4.800 ha de teren agricol, susţine că a obţinut o medie de 3.000 kg la hectar de pe cele 150 ha cu floarea-soarelui comercială însămânţate (a cultivat şi floarea-soarelui de hibridare). Spune că este o producţie bună, dar recu­noaşte că altădată recolta şi mai mult. Seminţele le-a vândut deja la procesatori gen Agricover sau Prutul, nu le-a depozitat în silozuri în aşteptarea majorării preţului. Silozurile le foloseşte pentru depozitarea soiei (a avut 400 ha cultivate) şi porumbului.

De asemenea, Ion Enache, un agricultor din Argeş, a obţinut o medie de 1.900 kg la hectar, cu puţin peste media multinaţională, de pe cele 200 ha cultivate cu floarea-soarelui. Agricultorul a vândut deja o parte din producţie la un preţ superior celui de anul trecut, dar a mai păstrat şi în silozuri, mai ales că se aşteaptă ca preţul să mai crescă în următoarele luni. Chiar dacă nu vrea să divulge preţul de vânzare, Enache susţine că acesta este diferit în funcţie de contract, iar de multe ori valoarea obţinută ţine şi de abilităţile de negociere ale ofertantului.

Suprafeţe în creştere

În România, suprafeţele cultivate cu floarea-soarelui se ridică la circa 800.000 ha, în creştere uşoară în ultimii ani, dar departe de anul 2003 de exemplu, când România avea semănate peste 1,1 milioane de hectare. Chiar şi aşa, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, vorbeşte de un record istoric, respectiv de o producţie de 1,6 milioane de tone.

El spune că în aceste condiţii de recoltă bogată – nu numai la oleaginoase – se poate discuta despre „o primă aşezare în normalitate a pieţei agricole“.

„Există şi distorsiuni legate de cerere, de mersul economiei. Nu agricultura e vinovată de ceea ce înseamnă preţurile produselor agroalimentare. Nu voi accepta să facem presiune pe producătorul primar. A acţiona asupra lui, a-l face să vândă mai ieftin, în condiţiile în care speculanţii au lucrat ani de zile în sistemul acesta, ar fi o gravă eroare“, a precizat Tabără.

Cererea în creştere la nivel mondial, pe fondul interesului tot mai mare pentru biocarburanţi, ar putea fi un motiv de atragere a agricultorilor. Nu în ultimul rând, şi evoluţia ascendentă a preţurilor din ultima perioadă ar putea stârni interesul pentru această cultură. Principalii procesatori la nivel intern sunt Bunge, Argus, Agricover, Expur Urziceni, Prutul Galaţi şi Ulvex Vaslui. Aceştia şi cumpără de altfel producţia de floarea-soarelui de la agricultori.

Producţii record în Rusia şi Ucraina

Analiştii apreciază că în acest an producţia mondială de ulei de floarea-soarelui va creşte cu 9,8%. Oferta de ulei va fi neobişnuit de mare ca urmare a producţiei bune în general, deşi au fost şi ţări precum Turcia şi Statele Unite, doi dintre cultivatorii tradiţionali de floarea-soarelui, care au avut recolte mai mici. Pe de altă parte, Rusia şi Ucraina au anunţat niveluri record la producţia de floarea-soarelui, iar acest lucru va influenţa mai mult ca sigur preţul la ulei. Cele două state au anunţat producţii de circa 16 milioane de tone, faţă de 12 milioane de tone obţinute în anul anterior. Potrivit estimărilor actuale, rezervele mondiale de ulei de floarea-soarelui se ridică la doar 1,1 milioane tone, cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani. Faţă de sezonul precedent, şi stocurile s-au redus cu 0,2 milioane tone (15,4%).

Ioana GUŢE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email