Populația activă, tot mai puțină… Deci, la muncă băieți, pe viață!
Despre sistemul actual de pensii mai multe voci susțin că nu este altceva decât un sistem de finanțare piramidal, adică o schemă Ponzi care datează încă din secolul al XIX-lea. Iar experții își întăresc opinia prin argumentul că, în momentul în care nu mai ai contributori, nu mai ai de unde plăti pensiile… Exact ca la respectiva mașinațiune financiară. Iar cum un sistem deja „cimentat“ în civilizația românească, dar și în cea occidentală este greu de schimbat, care este soluția cea mai la îndemână pentru autorități? Creșterea vârstei de pensionare…
70 de ani, o vârstă „bună“
În România, în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, vârsta de pensionare a femeilor a crescut de la 59 de ani la 60 de ani, iar cea a bărbaţilor, de la 64 de ani la 65 de ani. Creșterea graduală a vârstei de pensionare va continua, doar pentru femei, de la 60 de ani la 63 de ani, până în anul 2030. Teoretic, pentru viitorii pensionari ai patriei lucrurile se opresc aici… Practic, nu se știe, mai ales în contextul în care populația activă a României scade de la an la an. De exemplu, România are acum aproape 6 milioane de angajați la o populație de peste 20 de milioane de oameni, iar Ungaria are peste 4 milioane de angajați la 10 milioane de locuitori. Dar nu numai la noi sunt probleme. De exemplu, Forumul Economic Mondial, desfășurat în luna mai, a transmis oficial că vârsta de pensionare va trebui să crească până la 70 de ani în țările bogate, până în 2050. Iar principala motivație este speranța de viață în creștere, de peste 100 de ani! De o astfel de măsură este nevoie, pentru că numărul celor de peste 65 de ani se va tripla până în 2050, urmând să ajungă la 2,1 miliarde. Tot atunci se preconizează că numărul persoanelor active la un pensionar va ajunge la jumătate, se mai arată în raportul Forumului Economic Mondial. De altfel, oficiali australieni au anunțat de curând că australienii vor ieși la pensie la vârsta de 70 de ani până în 2035, iar măsura va fi aplicată în cazul persoanelor care au acum vârsta de 50 de ani sau mai puțin.
Tendințe la nivel mondial
România trebuie să caute să prelungească viața activă a persoanelor de vârsta a treia pentru a face față îmbătrânirii rapide a populației și, astfel, pentru menținerea viabilității sistemului de pensii, propune compania de consultanță PwC. „Pentru România, o țară care înregistrează o îmbătrânire accelerată a populației, identificarea modalităților de a menține pentru o perioadă mai lungă de timp în viața activă profesională persoanele vârstnice va deveni un factor crucial pentru păstrarea viabilității sistemului public de pensii. Trebuie să fim mai inovativi în privința modului în care concepem politicile sociale și economice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor muncitorilor vârstnici și a încuraja angajatorii să ofere posibilitatea de muncă flexibilă și opțiuni de pensionare parțială“, a scris într-un comunicat Ionuț Simion, country managing partner PwC România. Astfel, potrivit unui studiu al economiştilor PwC, țările membre ale OCDE (Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică) ar putea înregistra o creştere de aproximativ 2 trilioane de dolari a produsului intern brut (PIB), pe termen lung, dacă rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârsta de peste 55 de ani ar fi egală cu cea a Suediei, cea mai performantă țară din UE în această privinţă.
Vârsta de aur
Indicele „Golden Age“ calculat de PwC reprezintă o medie ponderată a unei serii de indicatori – printre care ocuparea forței de muncă, veniturile și participarea în programe de formare – care reflectă impactul pe piața forței de muncă al angajaților cu vârste de peste 55 de ani în 34 de țări OCDE. Creșterea potențială pe termen lung a PIB-ului variază semnificativ între țări, de la aproximativ 1% în Coreea și 2% în Japonia, până la aproximativ 16% în Grecia. Alte țări care se situează la coada clasamentului ar putea obține, de asemenea, câștiguri mari, cum ar fi Belgia (13%) și Slovenia (12%). Având în vedere dimensiunea sa, SUA ar avea cel mai mare potențial de câștig în termeni absoluți, de aproximativ 0,5 trilioane de dolari (aproximativ 3% din PIB). „Între 2015 și 2035, numărul persoanelor cu vârsta peste 55 de ani în țările cu venituri mari (din cadrul OCDE) va crește cu aproape 50%, până la aproximativ 538 de milioane. Este o veste îmbucurătoare, însă îmbătrânirea rapidă a populației exercită o presiune financiară semnificativă asupra sistemului de sănătate și de pensii. Pentru a compensa aceste costuri mai mari, considerăm că angajaților de vârsta a treia ar trebui să li se permită și chiar să fie încurajați să rămână în activitate mai mult timp. Acest lucru ar spori puterea de cumpărare și ar conduce la creșterea PIB-ului, implicit a veniturilor din impozite şi taxe“, se arată în documentul PwC.
Pensiile speciale, o mare enigmă
Revenind în România, deja este bine-cunoscut faptul că pensiile speciale reprezintă o povară pentru bugetul de stat, dar şi o mare enigmă, din cauza lipsei de transparenţă. De aceea, acest subiect a stârnit reacţii extrem de virulente în rândul românilor cu pensii obişnuite. Subiect de scandal încă de la introducerea lor, pensiile speciale au atras atenţia asupra categoriilor profesionale incluse la plată, în primul rând din cauza faptului că aceste pensii nu se supun principiului contributivităţii. Altfel spus, „pensionarii de lux“ încasează venituri cu mult mai mari decât ceilalţi români, cei din urmă fiind dependenţi strict de nivelul cotizaţiei anuale. Acum, circa 8.500 de pensionari din rândul parlamentarilor, magistraților, grefierilor, experților și tehnicienilor criminaliști, piloților, însoțitorilor de bord, membrilor echipajului de cabină, navigatorilor, diplomaților, funcționarilor parlamentari, auditorilor publici externi ai Curții de Conturi și altor câteva categorii profesionale au încasat pensii speciale, potrivit celor mai recente informații centralizate ale Casei Naționale de Pensii Publice. Problema cu aceste pensii speciale este că beneficiarii lor au printre cele mai scurte stagii de cotizare la pensie dintre toate categoriile profesionale din România, potrivit informațiilor Casei Naționale de Pensii Publice. De exemplu, auditorii publici externi la Curtea de Conturi au dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare, la pensie specială, dacă au cel puțin 14 ani vechime în funcție. O altă mare necunoscută a pensiilor speciale o reprezintă pensiile militarilor şi cele ale angajaţilor MAI. O cifră estimativă arată că vorbim de aproximativ 250.000 de beneficiari ai acestui sistem.
Bogdan PANȚURU