Poienaru trece la biomasă

Ştefan Poienaru, proprietarul Agrofam Feteşti – holding cu o cifră de afaceri de circa 25 milioane de euro – se numără printre primii agricultori de la noi care s-au arătat interesaţi de cultivarea plantelor energetice. Mai mult decât atât, acum este pe cale să şi producă primii peleţi din paie şi, de ce nu, în viitorul apropiat, din lucernă.

În 2010, Poienaru a cultivat pentru prima dată anghinare, o cultură care nu s-a aclimatizat bine la Fetești, după cum spune agricultorul, însă experiența mai puțin reușită nu l-a făcut să renunțe la investiţiile în afaceri mai puţin convenţionale. Mai nou, agricultorul vrea să treacă la stadiul următor, adică să producă peleţi din resturi vegetale (paie), poate chiar în acest an, mai ales că are deja instalația. Agricultorul rezolvă astfel problema resturilor vegetale, dar poate să scoată și ceva bani de pe urma lor. Dacă este cerere pe piață, se gândește să cultive și lucernă pentru a-și asigura materia primă. Agrofam are în derulare un proiect cu bani europeni în valoare de peste un milion de euro, prin intermediul căruia a fost achiziționată o instalație de peletizat.

Nu sunt singurele planuri ale agricultorului din Fetești. Anul trecut, Poienaru a anunțat că intenționează să investească 50 milioane de euro, împreună cu un partener austriac, în vederea producerii de energie electrică prin panouri fotovoltaice. Acestea vor fi amplasate pe un teren de 50 ha pe care Agrofam îl deține în Feteşti.

Nu renunţă la rapiţă

În ceea ce priveşte restul culturilor, Ştefan Poienaru se aşteaptă la producții bune în 2013, mai ales că zăpada de peste iarnă a redus deficitul de apă din sol. Agricultorul merge în continuare pe culturi clasice precum grâu sau porumb, însă nu renunță la rapiță, chiar dacă este o plantă mai sensibilă. În toamnă, Poienaru a semănat 6.000 ha de grâu, 3.600 ha de orz și 2.950 ha de rapiţă, în timp ce pe alte 10.000 ha va pune porumb, iar o suprafață de 3.000 ha va fi cultivată cu floarea-soarelui. Anul trecut a avut „inspiraţie“ când a decis să pună mai mult grâu decât porumb, spune agricultorul, reuşind astfel să compenseze scăderea de producție prin prețurile mai mari obținute.

Poienaru mai lucrează în prezent circa 17.000 ha de teren agricol, după ce a pierdut recent procesul prin care îşi disputa arendarea de la Agenţia Domeniilor Statului a 8.400 ha de teren din extravilanul localităţii Stelnica cu firma A&S International 2000.

Ce este biomasa

Criza de energie la nivel mondial face ca interesul pentru alte surse de energie să fie tot mai mare. Fie că e vorba de apă, vânt, lemn, resturi vegetale sau deșeuri agricole, toate sunt tot variante de luat în seamă pentru înlocuirea combustibililor convenționali. Termenul de biomasă se aplică masei de substanță generată de dezvoltarea organismelor vii, fie ele microorganisme, plante sau animale. Termenul include, de asemenea, produsele agricole, deșeurile rezultate din agricultură sau de la prelucrarea recoltei agricole, inclusiv paiele de cereale, resturile de la producerea zahărului, amidonului sau berii. Specialiștii apreciază că România are un potențial energetic ridicat de biomasă.

Ioana GUŢE