Planul Național de Investiții și Relansare Economică, scurtă analiză a secțiunilor referitoare la agricultură

Am participat la Clubul Diplomaților din Capitală la evenimentul de prezentare a Planului Național de Investiții și Relansare Economică, elaborat de Guvernul României. Programul, în valoare de peste 100 de miliarde de euro, urmează să fie finanțat atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene. Ne-a reținut atenția secțiunea 3.6 a acestui plan surprinzător, fără precedent în istoria recentă a României. Reproducem mai jos această secțiune și încercăm o foarte scurtă analiză.

Infrastructura agricolă și de irigații

Lipsa investițiilor în infrastructura națională de irigații din ultimii ani a condus la efectele dramatice asupra culturilor din acest an. Agricultura are nevoie acum de o abordare strategică, iar în absența adoptării unor măsuri urgente se poate ajunge la propagarea rezultatelor negative, care vor afecta securitatea alimentară pe termen lung. Planul propune o serie de investiții rapide, pe termen scurt, în proiectele din Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații și un set de investiții pe termen mediu și lung.

Prin programul de investiții al ANIF, în anul 2020 sunt în derulare 46 de obiective de investiții din totalul de 89 de obiective prevăzute în Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații, aflate în diferite stadii de execuție, cu grad de realizare cuprins între 0% și 88%, și 43 obiective de investiții aflate în diverse stadii de pregătire a documentațiilor tehnice. Bugetul aprobat prin Legea nr. 269/2015 este de 1,015 miliarde de euro. Bugetul alocat în perioada 2017-2019 a fost de numai 110 milioane de euro. Începând cu anul 2020, alocările au fost majorate, astfel că numai pentru acest an bugetul aprobat este de 50 milioane de euro.

Surse de finanțare

Având în vedere volumul foarte mare de investiții care trebuie finanțate într-un termen foarte scurt, sursele de finanțare vor fi asigurate prioritar din fonduri europene nerambursabile și, complementar, de la bugetul de stat. Obiectivele pe termen scurt (finalul anului 2020) sunt finalizarea și punerea în funcțiune a 11 obiective de investiții prin care vor fi deservite 203.995 ha. Alocarea financiară se regăsește în anvelopa bugetară a anului 2020.

Continuarea lucrărilor de execuție la 35 de obiective de investiții demarate în cursul anilor 2017-2019, din bugetul anului 2020. Există premisele ca printr-o redistribuire eficace a bugetelor alocate pe obiective să se finalizeze suplimentar încă 5 obiective de investiții. Finalizarea etapei de proiectare pentru 43 de obiective de investiții. Valoarea necesară pentru finalizare serviciilor de proiectare – 5,145 milioane de euro. Alocarea financiară suplimentară solicitată pentru anul 2020 reprezintă 10% din valoarea investiției de bază, adică 64,807 milioane de euro.

Program de investiții pe termen mediu și lung (2021-2027)

Construirea Canalului magistral Siret–Bărăgan: Este programată reluarea procesului investițional pentru tronsoanele 1-3 din cadrul etapei I. Canalul a fost dimensionat pentru tranzitarea unui debit de cca. 200 mc/s, care scade treptat pe parcursul traseului până la cca. 50 mc/s. Ca urmare a complexității lucrărilor, acestea au fost concepute în două etape: etapa I – cca. 50 km până la limita sudică a județului Vrancea. Pentru această etapă studiile și proiectarea sunt finalizate, iar execuția a fost sistată; etapa a II-a – cca. 140 km pe teritoriul județelor Brăila, Buzău și Ialomița, până la debușarea în acumularea Dridu. Pentru această etapă nu au fost executate studiile și proiectarea, ci doar un Studiu tehnico-economic. Pentru etapa I de execuție costurile totale sunt estimate la 83,67 milioane de euro.

Reabilitarea infrastructurii de irigații

Investiții în reabilitarea a 138 de amenajări de irigații care deservesc o suprafață de cca. 2,4 milioane hectare. Valoarea lucrărilor de investiții în infrastructura de irigații este de 3,4 miliarde euro. Investiții în reabilitarea a 443 de amenajări de desecare-drenaj, care deservesc o suprafață de 2.838.674 ha. Valoarea lucrărilor de investiții în amenajări de desecare este de 1,1 miliarde euro. Investițiile în infrastructura de desecare-drenaj au drept scop prevenirea şi înlăturarea excesului de umiditate de la suprafața terenului şi din sol, în vederea asigurării condiţiilor favorabile de utilizare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări de colectare, de transport şi de evacuare în emisar a apei în exces.

Depozitarea, eterna problemă

Lipsa investițiilor în sectorul agricol a contribuit substanțial la creșterea deficitului comercial al României, importurile de produse agroalimentare înregistrând creșteri constante, deși capacitatea de producție agricolă națională este sub-valorificată. Printre problemele identificate care contribuie la acest dezechilibru major se află lipsa unor capacități moderne de depozitare a produselor agricole (în prezent, capacitățile de depozitare funcționale asigură numai 20% din necesar) și lipsa unor circuite economice de desfacere/comercializare competitive a produselor agricole românești. Pentru a răspunde acestei nevoi urgente, Guvernul României va demara, începând cu data de 1 martie 2021, construirea a 8 depozite de produse agricole, amplasate în cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. Valoarea totală a investiției este estimată la 120 de milioane de euro și va fi asigurată din fonduri naționale și fonduri europene nerambursabile.

Depozitele regionale vor fi amplasate în proximitatea nodurilor de transport rutier, feroviar și fluvial, în scopul reducerii costurilor de transport. Cele 8 depozite regionale vor avea o suprafață desfășurată de cca 30.000 de metri pătrați, din care 20.000 mp de tip depozit și 10.000 mp depozit cu temperatură controlată. Investiția se realizează pe platformă de beton, cu structură metalică și panouri tip sandwich frigo. În baza acestei investiții sunt preconizate venituri din vânzări de aproximativ 2 miliarde lei anual. De asemenea, cele 8 depozite regionale se vor aproviziona printr-o rețea de centre locale de colectare, sortare, ambalare, comercializare și prelucrare primară existente, precum și altele ce urmează a fi finanțate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin măsuri din PNDR, începând cu 1 ianuarie 2021, în care beneficiarii vor fi în primul rând cooperativele. Arhitectura națională de depozitare a produselor agricole, bazată pe 8 depozite regionale de mare capacitate, completată cu rețeaua de centre de colectare, sortare, ambalare, comercializare și prelucrare primară, vor contribui la atingerea următoarelor scopuri: asigurarea unui nivel înalt de securitatea alimentară; creșterea gradului de asociere a producătorilor agricoli; sprijinirea reală a producției autohtone și creșterea gradului de valorificare; reducerea progresivă a dependenței de importuri; creșterea fiscalizării în sectorul agricol; asigurarea lanțului scurt de aprovizionare cu alimente produse în România.

Un plan prea ambițios?

O primă observație generală este că e un Plan extrem de ambițios, cu o certă notă utopică, dacă este să ne gândim la lipsa de realizări notabile din istoria mai recentă a țării. Consultantul în strategie Andrei Caramitru aprecia și el că „în primul rând e excelent că există un program de 180 de pagini. E un prim pas important. Și e muncit, nu e o zoaie cu de toate, dar fără niciun detaliu și fără logică, cum erau toate programele partidelor de până acum.“

După cum spunea unul dintre miniștrii prezenți, care a pomenit fără să vrea ceva depre Science Fiction, nouă ne pare o lucrare care frizează ușor SF-ul.

Caramitru, pe de altă parte spune: „Ce e bine e clar focus-ul pe infrastructură și pe IMM-uri. Programele și măsurile sunt în general bune.“

O altă observație generală este suma uriașă necesară pentru finanțarea Planului, în condițiile în care țara este deja supraîndatorată, cu slabe capacități de absorbție a fondurilor europene, cu capacități de gestionare de proiecte de asemenea dimensiuni în mod evident deficitare și care trece printr-o pandemie fără precedent, gestionată discutabil și al cărei final nu se întrevede prea curând.

Dar Andrei Caramitru pare optimist: „Banii despre care se discută sunt plauzibili. Prin colectarea mai bună a taxelor (primul pas – conectarea caselor de marcat – se face acum); prin rotirea fondurilor date pe investiții stupide către cele prioritare, din fonduri europene etc. Nu e deloc nefezabil.“

Însă tot Caramitru nuanțează: „Ce nu e bine – nu se spune CUM se vor implementa programele acestea.“


Următoarele teme sunt esențiale și lipsesc:

  • reforma fiscalității. Acum sunt sute de portițe prin care tocmai cei cu cele mai mari venituri NU plătesc, legal vorbind, cotele unice. Taxele pe proprietate sunt extrem de mici. Trebuie totul simplificat și regândit (de exemplu, mers pe venitul și averea globală sau măcar toate cotele sa fie la fel). Fără mai multe taxe plătite se poate stabiliza bugetul. Trebuie mutată gradual povara de la taxele pe muncă către redevențe, taxe pe dividende și taxe pe proprietăți. Trebuie ca mult mai multă lume sa plătească sănătatea (acum doar 5 milioane plătesc pentru 19). E esențial asta.
  • reforma administrației. Trebuie reduse costurile aberante din administrație, costurile cu pensii speciale și sinecuri. Cam 20% din total poate fi tăiat (afectând doar 5-10% din bugetarii cei mai bine plătiți). E esențial asta, împreună cu digitalizarea.
  • schimbat legi. Este esențial sa existe răspunderea funcționarului public. Dacă nu dă un răspuns sau hârtie in termenul legal trebuie pedepsit. E unul dintre motivele fundamentale ale blocajului total. În plus, trebuie o lege clară pentru infrastructura strategică (cu toate procedurile mult mai rapide). Altfel vom sta iar 20 de ani pentru fiecare studiu de fezabilitate.

George SCRIPCARIU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email