Perspectivele sectorului cărnii

Exporturile de carne ale UE se vor micşora până în anul 2020, pe fondul reducerii producţiei odată cu aplicarea noii PAC, dar şi a creşterii consumului intern ca urmare a procesului de lărgire a Uniunii, potrivit studiului Perspective Agricole 2011-2020, realizat de OECD-FAO (Organisation for Economic Cooperation and Development – Food and Agriculture Organization). Preţurile se vor menţine în continuare ridicate, tendinţă susţinută în special de cererea din partea ţărilor în curs de dezvoltare.

Situaţia pieţei

Sectorul cărnii continuă să se adapteze la dezechilibrele între cerere şi ofertă produse în ultimii ani în ceea ce priveşte furajele, cu consecinţe directe asupra preţurilor la carne. Crescătorii de bovine şi ovine beneficiază de o creştere a preţurilor, în timp ce producătorii de carne albă trebuie să-şi ajusteze oferta pentru a evita noi dificultăţi financiare. Date fiind costurile de producţie ridicate, accesul limitat la credite, scumpirea energiei şi reducerea cererii pe fondul crizei, crescătorii de bovine şi-au sacrificat efectivele. Într-o primă etapă a existat o ofertă susţinută pentru produsele din carne, după care a avut loc o scădere accentuată a preţurilor. Acestea şi-au revenit însă odată ce economiile au ieşit din recesiune. Iar pentru că sectorul de carne roşie nu mai era în măsură să satisfacă rapid cererea, deoarece animalele de reproducţie fuseseră sacrificate, şi preţurile s-au redresat în 2010. Şi la carnea de porc şi pasăre s-a mărit cererea, însă în acest caz preţurile au revenit mai încet decât la carnea roşie.

Estimări pentru următorii ani

– Perspectivele pentru piaţa cărnii în următorul deceniu ţin cont de costul ridicat al furajelor în contextul menţinerii cererii, mai ales din partea ţărilor în curs de dezvoltare. Preţurile ridicate în prima jumătate a perioadei acoperite de perspectivele OECD şi FAO ar trebui să conducă la creşterea numărului de animale, fenomen urmat de dezvoltarea comerţului în a doua jumătate a decadei.

– Este de aşteptat ca majorarea producţiei de carne la nivel mondial, temperată de costuri de producţie tot mai mari în cursul perioadei analizate, să scadă până la 1,8% pe an, faţă de 2,1% în ultimul deceniu. Mărirea productivităţii realizate prin reducerea costurilor şi îmbunătăţirea eficienţei tehnologice constituie principalul motor al creşterii, în special la producţia de carne de pasăre de curte şi de carne de porc în ţările în curs de dezvoltare. Raportat la deceniul precedent, majorarea consumului de carne va fi mai lentă în perioada analizată, din cauza costurilor ridicate de producţie, dar şi a încetinirii procesului de creştere a populaţiei. Majorarea cererii se datorează în mare parte economiilor din Asia şi America Latină, dar şi ale ţărilor exportatoare de petrol.

– Exporturile mondiale de carne se vor majora cu 1,7% pe an, cererea fiind orientată în principal către carnea de pasăre şi de vită. În ultimul deceniu, avansul era de 4,4% pe an. Încetinirea ritmului este în mare parte explicată prin reducerea cererii de import din partea Federaţiei Ruse. S-au mărit în schimb solicitările din partea statelor din America de Sud şi de Nord, cele două regiuni acoperind împreună 84% din creşterea globală a exporturilor

Preţuri la carne

Preţurile la carne, care au atins niveluri fără precedent în 2011, se vor menţine în continuare pe acelaşi trend. Avansul preţurilor, determinat de scăderea efectivelor de animale pe fondul scumpirii furajelor, va face să se mărescă cererea pe termen scurt. Preţurile vor rămâne ridicate în a doua jumătate a perioadei, deoarece şi costurile de producţie se menţin mari, nu numai din cauza costurilor ridicate ale furajelor, dar şi ca urmare a respectării unor reglementări mai stricte în ceea ce priveşte securitatea alimentară, protecţia mediului şi bunăstarea animalelor (locuinţe, transport) sau trasabilitatea din partea principalelor ţări producătoare. Preferinţele colective vor juca un rol important în viitorul sistem de comerţ internaţional. Preţurile la carnea de vită şi miel, exprimate în termeni nominali, vor depăşi cu 18 – 20% în 2020 pe cele din perioada de referinţă 2008-2010, în timp ce la carnea de porcine este de aşteptat un avans de 26%, iar la păsări de curte de 16%. Preţul la carnea de ovine a crescut semnificativ din cauza scăderii ofertei şi aprecierii monedelor din Australia şi Noua Zeelandă.

Producţii

Creşterea medie anuală a producţiei de carne la nivel mondial va fi mai lentă în următorii ani – 1,8% pe an. Scăderea ritmului va avea loc pe fondul noilor norme privind standardele de construcţie a fermelor de creştere a porcilor, care vor intra în vigoare din ianuarie 2013, dar şi a costurilor tot mai mari. De asemenea, preţurile ridicate la furaje, precum şi infrastructura de transport rutier puţin performantă în ţări cu resurse naturale bogate precum Brazilia, Rusia şi Africa subsahariană, dar şi constrângerile tot mai mari legate de resursele naturale din alte state vor afecta producţia de carne. În atare condiţii, este estimată o majorare a producţiei în special în ţările în curs de dezvoltare, care vor aduce aproximativ 78% din producţia suplimentară.

Mărirea producţiei de carne va avea loc, în special, la păsări şi porcine care beneficiază de cicluri de producţie mai scurte şi au rate de conversie a hranei pentru animale în carne mult mai mari decât la vită. Efectivele de ovine (de reproducţie) din Oceania ar trebui să înceteze să mai scadă, atât timp cât cererea pentru importuri din partea ţărilor din Orientul Mijlociu stimulează pieţele.

Consumul

Preţurile ridicate la carne şi încetinirea creşterii demografice vor frâna majorarea producţiei în următorii ani, raportat la ultimul deceniu. În acelaşi timp, îmbătrânirea consumatorilor, cuplată cu sensibilizarea impactului asupra mediului, ar trebui să contracareze într-o oarecare măsură mărirea cererii, în particular în ţările dezvoltate. Mai mult, cazurile de boli transmise prin intermediul cărnii, mai ales infecţiile E.coli şi salmonella, la care se adaugă episoadele recente de contaminare a cărnii şi a laptelui de către compuşi chimici (dioxină şi melamină), au redus încrederea consumatorilor.

Nu mai rămâne decât varianta creşterii cererii de carne odată cu majorarea veniturilor şi a urbanizării, ceea ce va face să se mărească proporţia proteinelor animale în detrimentul deşeurilor alimentare de origine vegetală în alimentaţia locuitorilor din ţările emergente. Conform estimărilor, cererea va creşte mai ales din partea marilor economii din Asia şi America latină, dar şi din partea statelor exportatoare de petrol.

Schimburi comerciale

Pentru următorul deceniu, este estimată o micşorare a comerţului cu carne, sub efectele conjugate ale încetinirii producţiei şi menţinerii preţurilor mondiale la un nivel ridicat, care vor descuraja importurile. Dezvoltarea fermelor de păsări şi de bovine va duce la mărirea exporturilor mondiale de carne cu 16% la orizontul anilor 2020 faţă de 2000. Majorarea va fi determinată în special de creşterea schimburilor de carne din partea ţărilor din America de Nord şi Sud, care vor acoperi circa 84% în majorarea totală a exporturilor la nivelul anului 2020. Exporturile de carne ale UE ar trebui, conform previziunilor, să se reducă în viitor din cauza micşorării producţiei interne ca urmare a reformelor PAC, cuplate cu consumul intern în creştere determinat de lărgirea UE. Japonia va rămâne cel mai mare importator de carne în 2020, urmată de Mexic şi Coreea. Federaţia Rusă este în continuare unul dintre cei mai mari importatori de carne, dar contingentele tarifare vor limita importurile.

Ioana GUŢE
Sursa OECD-FAO – Perspective agricole 2011-2020