Performanţa s-a născut la Hărman

Unul dintre cele mai cunoscute şi pitoreşti personaje din zona Braşov este Ioan Benea. Administrează două ferme care însumează 750 ha şi 200 de oi. Este preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Cartofi, ales de trei ori la rând.

Fermierul a crescut şi a îmbătrânit la Hărman, cum îi place să spună. A terminat Facultatea de Zootehnie în 1974, la Institutul Agronomic din Bucureşti. A fost repartizat la CAP Purcăreni, unde a creat o fermă model, de protocol pe judeţ, cu 1.400 de vaci, 4.000 de oi şi bază furajeră. Aici a lucrat până în toamna anului 1980, când a fost promovat la CUASC (Consiliul Unic Agroindustrial de Stat şi Cooperatist) Hărman.

Când s-a ales praful

„La CUASC aveam în subordine 75% din unitățile aflate pe centura Brașovului, printre care Săcele, Prejmer și altele. Aici am lucrat până la dispariția obiectului muncii, în 1990, când s-a ales praful de tot și de toate, de munca noastră, a românilor. În acel an am încercat să salvăm vreo 200 de vaci de la AEI (Asociația Economică Intercooperatistă – n.n.) Hărman, cea mai mare din județ, care avea inițial 2.800 de capete de bovine.

Aveam material genetic bun, pentru că am făcut însămânțări artificiale ani la rând. Până la urmă, nu am mai făcut nimic. Conducerea de atunci a țării – oameni veniți cu lecția învățată, să distrugă tot – a hotărât să dea localnicilor toate animalele. Însă țăranii nu aveau posibilitatea să le întrețină, nu aveau nici măcar spațiu suficient în curte, iar de grajduri nici nu putea fi vorba. Așa că vacile au ajuns la abator“ – ne-a declarat Benea. Domnia sa ne-a spus că, în zilele Revoluției, ingineri, medici veterinari și muncitori, toți au stat zi și noapte în fermă, pentru a păzi și îngriji animalele, pentru că nu le puteau lăsa să moară de foame și de sete.

Vremea privatizării

În 1991, Ioan Benea a înregistrat prima societate, SC Sit Agro SRL. A luat 1 milion de lei credit de la Banca Agricolă. Cu acești bani a cumpărat două vaci, 60 de oi și cinci scroafe. Afacerea a demarat în propria gospodărie. Au urmat un tractor, o remorcă și o bucată de pământ. Un an mai târziu, în 1992, Benea, cu câțiva colegi de la Agromec, a pus bazele SC Hibridul SA, axată pe culturi de câmp, al cărei director general a fost numit de la început, funcție pe care o deține și astăzi.

Afacerea a mers bine, cu ani excepționali de producție și câștiguri mari. Ferma a început cu 150 ha, apoi s-a dezvoltat la 300 ha, la 400 ha, ajungând într-o perioadă şi la 1.600 ha, teren arendat în
cea mai mare măsură.

„Din păcate, acționarii nu au înțeles necesitatea investițiilor și au preferat dividendele. Au plecat acasă cu traista de bani. Unii și-au cumpărat case, alții, mașini. Dar nu ne-am capitalizat! Apoi a venit anul 2000, cu secetă mare, care ne-a provocat o pierdere de 8,5 miliarde de lei (ROL – n.n.). De exemplu, pe 320 ha cu cartof semincer, producția medie a fost de numai 7 t/ha, iar din 240 ha cultivate cu sfeclă au fost recoltate doar 40 ha, cu o medie de sub 7 t/ha, restul fiind uscat“ – a afirmat interlocutorul nostru.

În acel moment critic, Benea le-a cerut bani acționarilor principali, pentru susținerea fermei. Numai că cei mai mulți i-au întors spatele și au abandonat afacerea. Doar trei au rămas pe poziție și au acceptat majorarea de capital. Astăzi au mai rămas doi parteneri şi salariații care dețin sub 10% din acțiuni.

Cu şi fără bani europeni

Prin Programul SAPARD, Benea a achiziționat două tractoare Case, pluguri, un cultivator și o mașină de stropit pentru tratamente în câmp. În 2010, considerat un an agricol foarte bun, profitul a fost reinvestit în utilaje. Fără a accesa fonduri europene, fermierul a achiziţionat o combină pentru cartofi în va­loare de 107.000 de euro. De asemenea, a luat în rate o altă combină (Case) pentru recoltat cereale și rapiță, pentru care a plătit un avans de 80.000 de euro. În același an, a construit câteva incinte protejate, pentru noile mașini și utilaje agricole. Anul acesta a mai achiziționat încă un tractor Case, utilizat pentru cultură de cartof în special.

Fermierul mai are o mașină de semănat Gaspardo, o mașină de împrăștiat îngrășăminte, un motostivuitor și un încărcător, toate obținute în ultimii ani. „Acesta a fost avantajul de a nu mai împărți dividende, în sensul că banii obținuți din producție au putut ajuta la dezvoltarea afacerii“ – a menționat Benea.

Tehnologii de ultimă oră

Cele două ferme au împreună 750 ha, dintre care Hibridul 515 ha și Sit Agro 235 ha. În acest an 300 ha au fost cultivate cu grâu, 250 ha cu porumb, 130 ha cu rapiță și restul cu cartof semincer. Suprafața cu cartof a scăzut faţă de cea cultivată în perioada de dinainte de 2000 pentru că fermierul a urmărit alți indici de performanță. De exemplu, în 2011, un an agricol bun pentru toate culturile şi cu prețuri satisfăcătoare, a obținut peste 40 t/ha la cartof, 11 t/ha la porumb, 8 t/ha la grâu și rapiță aproape 4 t/ha.

„Aceste performanțe sunt rezultatul tehnologiilor avansate pe care le aplicăm“ – se laudă fermierul. Rapița este o cultură nouă în zonă și are avantajul că lasă în sol anumite substanțe care distrug nematozii, folosindu-se astfel mai puține produse chimice la cartofi.

Fermierul dispune de un depozit pentru cereale, dar şi de unul pentru cartofi, cu o capacitate de 6.000 t, dotat cu sistem special de ventilație. În plus, un partener al lui Benea construiește chiar lângă fermă un siloz pentru cereale, care va stoca 20.000 t.Producția seminceră o vinde în sistem barter, adică Benea le asigură cumpărătorilor input-urile, iar ei plătesc la recoltă, cu produse.

În funcție de condițiile meteorologice, în fiecare sezon se aplică între 6 și 12 tratamente împotriva manei cartofului, cu combinații de 2-3 substanțe. De asemenea, se fac asolamente care, în cazul cartofului de sămânță, ajung la 4 ani. Combaterea dăunătorilor se face numai la semnal, adică după ce au fost prinse primele insecte în capcane.

Sit Agro mai deține şi 200 de oi, pentru propria plăcere a lui Benea de a crește animale. Acestea abia acoperă costurile de producție. Problema mare este că nu se mai găsesc ciobani care să le păstorească, iar cei puțini dispuși să facă această meserie cer un salariu lunar de peste 2.000 de lei.

Traian DOBRE