Pe agenda de lucru a deputaţilor, reformarea Politicii Agricole

Deputaţii din Comisia pentru Agricultură şi Industrie Alimentară au avut o întâlnire cu conducerea Ministerului Agriculturii care a prezentat în faţa membrilor comisiei reformarea Politicii Agricole Comune.

Opţiunea oficială

Ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, a declarat cu acest prilej că reformarea trebuie să aibă în vedere menţinerea unui buget comunitar „adecvat“, din care să se asigure cu preponderenţă finanţarea programelor majore, fără a se elimina cea prin bugetele naţionale. „România susţine menţinerea finanţării din bugetele comunitar şi naţional, cu menţiunea că finanţarea programelor majore trebuie asigurată cu preponderenţă din bugetul comunitar. Nu agreăm ideea de renaţionalizare a Politicii Agricole Comune.“

În ceea ce priveşte arhitectura Politicii Agricole Comune (PAC), păstrarea celor doi piloni – al plăţilor directe şi măsurilor de piaţă şi cel al dezvoltării rurale – este considerată o necesitate, Mihai Dumitru precizând că plăţile directe trebuie „echilibrate“ cu cele de la nivel european, că ar trebui să se renunţe la referinţa istorică pe baza căreia s-a stabilit nivelul actual al acestora şi că trebuie menţinută schema de plată unică pe suprafaţă.

Demers pentru o „plasă de siguranţă“

„Sprijinul direct trebuie să reprezinte şi o remunerare pentru serviciile complexe pe care le prestează fermierii pentru societate în zonele rurale (prezervarea biodiversităţii, conservarea peisajelor rurale, bunăstarea animalelor). Rolul fermelor mici şi mijlocii trebuie reconsiderat şi e necesar să se instituie un sistem simplificat de plată la hectar pentru fermele de până la cinci hectare“, a mai declarat acesta.

Ministrul agriculturii consideră că trebuie „instalată o plasă de siguranţă“ pentru situaţiile de criză, prin apariţia unor noi instrumente de intervenţie pe piaţă, care să asigure competitivitatea agriculturii europene faţă de ţările terţe şi în condiţiile volatilităţii preţurilor. „Avem nevoie de un mecanism financiar comunitar pentru gestiunea riscurilor, care să poată fi utilizat în situaţii de criză profundă şi să fie suficient de flexibil pentru a avea efecte rapide.“

Referindu-se la propunerile româneşti pentru reformarea celui de-al doilea pilon al Politicii Agricole Comune, cel al dezvoltării rurale, ministrul agriculturii a susţinut că această componentă trebuie să rămână sub cupola Politicii Agricole Comune: „Politica şi măsurile practice referitoare la acest pilon trebuie să stimuleze comasarea terenurilor, să încurajeze dezvoltarea activităţilor economice neagricole din mediul rural, să asigure combaterea efectelor schimbărilor climatice, să ducă la creşterea subsidiarităţii în aplicarea şi modificarea programelor. Statelor membre trebuie să li se asigure libertatea de a decide distribuţia resurselor între cei doi piloni ai Politicii Agricole Comune, deci a aplicării modulării“, a mai declarat acesta. (D.M.)

Analiza sectorului ovin

Membrii Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară şi Servicii Specifice din Camera Deputaţilor s-au întâlnit luni cu reprezentanţii Federaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România.

Cu acest prilej, crescătorii au supus atenţiei faptul că „sectorul este tratat în mod nejustificat ca un consumator inutil de fonduri bugetare. Ei susţin ca politicile Ministerului Agriculturii privind creşterea ovinelor şi caprinelor nu sunt bazate pe o strategie coerentă şi asumată, iar susţinerea financiară a sectorului este forţată sau de conjunctură.“ Solicitările acestora adresate membrilor comisiei privesc promovarea urgentă a unor acte normative privind patrimoniului pastoral, creditul agricol, o lege cadru pentru protejarea fermelor de subzistenţă, acordarea de facilităţi fiscale pentru reorganizarea acestora, precum şi pentru încurajarea formelor asociative.

(L.D.)