Participarea în Comisia de agricultură a Parlamentului European şi temele discutate

Preşedintele ProAgro 2011, Daniel Botănoiu (foto), a participat, în perioada 7-9 noiembrie, la dezbaterile din plenul Parlamentului European pentru a promova interesele producătorilor români în privinţa Politicii Agricole Comune. Reprezentanţii Partidului Popular European au apreciat tematica propusă de preşedintele ProAgro 2011 şi în special pe cea privind promovarea intereselor tinerilor fermieri. Creşterea procentului de 2% din plafonul naţional alocat şi a suprafeţei eligibile, de maximum 25 ha, este una dintre măsurile solicitate de Daniel Botănoiu pentru agricultorii români.

„Două treimi dintre fermieri sunt în vârstă de peste 55 de ani. Pentru a susţine crearea de locuri de muncă şi a încuraja generaţiile tinere să se implice în sectorul agricol, Comisia propune crearea unui nou ajutor pentru instalare de care să poată beneficia (în timpul primilor cinci ani ai proiectului lor) fermierii ce nu au împlinit 40 de ani“, a explicat Daniel Botănoiu.

Daniel Botănoiu a abordat în Parlamentul European o tematică extinsă ce a vizat aspecte precum:

Politica Agricolă Comună

Dinamizarea ocupării forţei de muncă. De plata de bază pentru susţinerea veniturilor vor beneficia numai fermierii activi. Această subvenţie va scădea progresiv începând de la 150.000 euro şi va fi plafonată la 300.000 euro pe an pentru un fermier. În acelaşi timp, se va lua în considerare numărul de locuri de muncă create de exploataţii. De asemenea, plăţile directe vor fi fi distribuite în mod mai echitabil între fermieri, între regiuni şi între statele membre.

Plafonarea plăţilor directe pentru marii beneficiari: apare riscul ca aceasta să afecteze fermele performante, care contribuie major la asigurarea securităţii alimentare şi se conformează standardelor ridicate. De asemenea, din totalul plăţilor directe care fac obiectul plafonării ar trebui excluse cele voluntare pentru „areas with natural constrains“ şi în cazul României şi Bulgariei, pentru anul 2014 şi 2015, adică CNDP-urile.

Plafonarea plăţilor va afecta peste 800 dintre cele mai performante exploataţii româneşti (cele cu o suprafaţă de cel puţin 1.340 de hectare). Îmbucurător ar fi ca sumele plafonate să rămână la dispoziţia statului membru şi să fie redistribuite către micii fermieri sau tinerii agricultori.

Plăţile directe şi înverzirea

Pentru a consolida durabilitatea sectorului agricol din punct de vedere ecologic şi pentru a valorifica eforturile fermierilor, Comisia propune ca 30% din plăţile directe să fie acordate pentru adoptarea de practici care permit utilizarea optimă a resurselor naturale, cum ar fi: diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente, protejarea rezervoarelor ecologice şi a peisajelor. 7% din suprafaţa totală a exploataţiei va trebui lăsată necultivată pentru a proteja mediul şi a încuraja regenerarea zonei. Considerăm că este o măsură care nu corespunde provocărilor legate de criza alimentară şi energetică. Cererea mondială de alimente va creşte cu 70% până în anul 2050, iar producţia este ameninţată de episoadele de secetă, de inundaţii şi de furtuni. Aceste propuneri sunt contrare Strategiei UE 2020 în ceea ce priveşte creşterea economică şi asigurarea locurilor de muncă.

În cazul României, creşterea modestă a plăţilor directe, de doar 10%, până la circa 200 €/ha (2018), va face ca producătorii români să se situeze, în continuare, printre cei mai slab susţinuţi agricultori europeni. Se va implementa o birocraţie exagerată, care va conduce la cel mai slab raport costuri/beneficii la efectuarea plăţilor, dar şi la creşterea preţurilor şi reducerea competitivităţii produselor europene în raport cu cele din ţările terţe. Este nevoie de mai multă flexibilitate, trebuind simplificate mult procedurile pentru a evita introducerea unei birocraţii împovărătoare.

Sprijinirea micilor fermieri

Considerăm că ar trebui analizată posibilitatea stabilirii unei limite superioare mai ridicate, respectiv 5.000 €, în loc de 1.000 €, cât este propus, pentru agricultorii care nu îşi vor transfera/vinde ferma şi care vor participa în reţeaua European Innovative Partnership.

Propunerea Comisiei are în vedere o dimensiune a fermelor prea mici cu suprafeţe între 2,5 şi 5 hectare, ceea ce va face ca efectul aplicării să fie limitat.

Trebuie încurajat transferul de terenuri de la micii agricultori, care îşi încetează activitatea agricolă, către alte exploataţii care doresc să îşi restructureze fermele.

Susţinerea pieţelor sensibile

Lapte: România salută introducerea în sectorul laptelui a unor noi prevederi care se referă la relaţiile contractuale, negocierea colectivă a contractelor, precum şi la înfiinţarea organizaţiilor de producători şi a organizaţiilor interprofesionale.

Zahăr: Considerăm bine venită o analiză atentă a ceea ce se va întâmpla pe piaţa UE în momentul renunţării la cotă (2015). Suntem pentru o prelungire a termenului, până în 2020. În acelaşi timp, susţinem şi o creştere graduală a cotelor (5% anual), lucru care ar preveni unele efecte negative ce s-ar putea instala odată cu renunţarea la sistemul de cote.

Miere: Propunem adăugarea în Programul Naţional Apicol a unei noi măsuri privind încurajarea consumului de miere de către copii şi bătrâni sau introducerea unei noi scheme „Mierea în Şcoli“.

Legume: Propunem adăugarea a unei noi măsuri privind încurajarea consumului de legume de către copii prin introducerea unei noi scheme „Morcovul în Şcoli“.

Dezvoltare rurală

Măsuri apreciate:

Sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători ca măsură permanentă pentru toate Statele Membre (şi nu tranzitorie, ca până în prezent) într-o manieră integrată cu accent pe inovaţie, marketing şi management care permite României continuarea şi consolidarea sprijinirii asocierii.

Continuarea sprijinului pentru serviciile de bază, renovarea satelor şi infrastructura la scară mică se extinde şi pentru elaborarea şi actualizarea planurilor de dezvoltare a localităţilor.

Posibilitatea elaborării unor subprograme, România fiind interesată în acest sens de modernizarea plantaţiilor pomicole, zonele montane, lanţurile scurte de producţie etc.

Măsuri în discuţie:

Limitarea beneficiarilor la microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, prin excluderea celor intermediare cu mai puţin de 750 angajaţi sau a căror cifră de afaceri este mai mică de 200 milioane euro, reprezintă o propunere prea dură şi nu asigură o continuitate a susţinerii pentru acest tip de beneficiari.

Concentrarea susţinerilor din perspectiva cooperării organizate în forme asociative şi a parteneriatului reprezintă un potenţial dezavantaj, în contextul în care în România persistă încă reticenţa agricultorilor faţă de structurile asociative, aspect confirmat şi în perioada de implementare 2007-2013.

Calea de a obţine finanţare este prea complicată şi nu asigură un grad mai mare de transparenţă.

Posibilităţile de finanţare a infrastructurii rurale sunt sub nevoile mediului rural din România.

Renunţarea la finanţarea investiţiilor pentru grupurile de producători din domeniul legume-fructe va compromite, pe de o parte, dezideratul Comisiei de a promova şi consolida formele asociative pentru comercializare, iar pe de alta, măsura însăşi, în forma propusă în cadrul regulamentului FEADR, va deveni neatractivă.