Pandemia, inflația și criza forței de muncă riscă să adâncească dezechilibrele

Share

2022 ar trebui să fie anul reformelor structurale, însă va fi, mai degrabă, anul contrastelor, cu o adâncire a dezechilibrelor din economie. Perspectivele noului an indică o accentuare a diferenței dintre prețuri și salarii, fapt ce va determina o scădere a nivelului de trai, o discrepanță tot mai mare între mediul public și cel privat, între promisiuni și realitate, între bogați și săraci.

Vom avea sectoare economice pe plus, dar și multe domenii în care inflația, blocajul financiar și criza forței de muncă vor continua să facă victime, arată o analiză a companiei de consultanță Frames.

2021 ar fi trebuit să fie anul reformelor structurale în administrație, în companiile de stat, în mediul bugetar în general, dar și în sectorul pensiilor, în sănătate, în educație etc. Din varii motive, calendarul reformelor a fost amânat, soluția fiind includerea majorității acestora în PNRR, ca o condiționalitate esențială a obținerii banilor europeni. Singura „reformă“ cu impact a fost liberalizarea completă a pieței energiei (gaze și curent electric), fapt care a adus, din păcate, la o accentuare semnificativă a problemelor din economie.

„Liberalizarea piețelor a fost făcută cu ochii închiși, fără să ia în calcul niciunul dintre avertismentele lansate la nivel internațional dar și local, inclusiv de către Frames, privind posibila creștere a prețurilor la energie. Momentul liberalizării putea fi amânat cu încă un an sau putea fi pregătit mai bine, cu reguli mai stricte și mecanisme de temperare a elanului inflaționist, având în vedere cât de vulnerabilă este economia mai ales în contextul pandemiei și cât de fragil este nivelul de trai“, arată analiza. Creșterea prețurilor la energie a generat un adevărat șoc în economie, iar impactul inflaționist îl vom simți și mai puternic în 2022. Potrivit estimărilor Frames, valul de scumpiri va afecta atât companiile cât și populația, cel mai puternic din al doilea trimestru.

„Compensările oferite de statul român sunt precum un algocalmin oferit unui bolnav ajuns la terapie intensivă. Îi mai taie din dureri, însă nu îi rezolvă problema. Odată cu ridicarea facilităților, în T2 2022, ne așteptăm la un val inflaționist chiar mai puternic decât în 2021. Fără măsuri concrete pe lanțurile de producție și distribuție, statul va fi condamnat, în luna martie, să extindă mecanismele de protecție (plafonări/ compensări etc.) până ce prețurile energiei vor reintra pe o traiectorie predictibilă. Altfel spus, vom lua de la investiții, de la sănătate, din alte sectoare pentru a acoperi efectele economice puternice generate de iureșul scumpirilor din energie“, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit analizei Frames, chiar și în aceste condiții, inflația reală generată de creșterile de prețuri la energie electrică și gaze riscă să treacă de 10%. Asta pentru că, chiar dacă facturile populației vulnerabile vor fi compensate, costurile vor fi resimțite în celelalte bunuri și servicii.

„Este incontestabil faptul că românii vor plăti mai mult pentru alimente, pentru celelalte bunuri și servicii în 2022. Anticipata creștere a cursului euro peste nivelul de 5 lei și posibila scumpire a carburanților vor pune, din păcate, gaz pe focul inflației. Astfel că nivelul de trai va continua să se deprecieze în 2022“, arată analiza.

Pandemia inhibă economia

Dincolo de creșterea inflației, pandemia COVID va continua să afecteze economia în 2022. Potrivit estimărilor analiștilor, nu este exclus ca valul 5 să determine autoritățile să impună noi restricții, care vor afecta în principal consumul, principalul motor al economiei, dar și apetitul pentru investiții.

Incertitudinea legată de evoluția pandemiei, dublată de efectele impredictibile ale inflației, va continua să guverneze deciziile de business, mare parte din planurile de investiții urmând să fie amânate. Temerile privind scăderea semnificativă a consumului, mai ales în primele luni ale anului, vor determina oamenii de afaceri să privească cu ezitare relațiile de business, neîncrederea fiind, din păcate, cuvântul la ordinea zilei în economie.

„Neîncrederea se simte în modul în care se derulează mai nou afacerile. Creditul furnizor s-a restrâns tot mai mult, iar plățile se fac tot mai greu. Oamenii își privesc cu tot mai multă reticență furnizorii, partenerii, de teamă că aceștia ar putea intra în blocaj, le-ar putea crea probleme. Așa s-a ajuns ca livrările de bunuri și servicii să se facă doar cu avansuri tot mai mari, iar blocajul financiar să se acutizeze“, afirmă analiștii.

Lipsa de predictibilitate a deciziilor guvernamentale asociate pandemiei, ezitările privind implementarea certificatului verde vin să accentueze acest fenomen al neîncrederii în economie.

Criza forței de muncă inhibă investițiile

2021 a adus o accentuare a crizei forței de muncă, dovadă numărul foarte mare de joburi pentru care firmele nu și-au găsit angajați.

Lipsa muncitorilor a tăiat din potențialul de dezvoltare a multor afaceri, mai ales din sectoarele dinamice în contextul pandemiei precum construcțiile, IT, clinici medicale, transporturi și curierat, fenomen care va continua și în 2022. Potrivit analiștilor de la Frames, principalele provocări pentru mediul de afaceri, în acest context, vor fi generate de recrutarea angajaților calificați și de oferirea unor salarii competitive.

„Cum mare parte dintre firmele românești sunt slab capitalizate, creșterea salariilor va fi o provocare pe care multe nu o vor putea îndeplini. Și așa, odată cu creșterea salariului minim de la 1 ianuarie, multe companii și-au pus problema optimizării costurilor, fapt care se va traduce, din păcate, în disponibilizări de personal. Dincolo de această situație, marea problemă este că a ajuns o adevărată misiune imposibilă să găsești angajați buni, cu experiență, pe piața forței de muncă“, arată analiza.

Se întâmplă acest lucru și pentru că prea puțini sunt angajați români dispuși să se specializeze într-o meserie cerută de piață. „Cursurile de pregătire sunt puține, mai ales cele gratuite, iar firmele reușesc cu greu să găsească potențiali candidați pentru propriile programe de instruire. Iar, atunci când găsesc, este greu să îi păstreze pentru că legislația nu le favorizează și angajații pleacă. Așa au ajuns să apeleze la tot mai mulți angajați străini, un fenomen care se va accentua în 2022“, estimează analiștii.

Anul contrastelor

Inflația, pandemia și criza forței de muncă sunt elementele care vor defini, cu siguranță, anul economic 2022. Va fi anul reformelor, al implementării PNRR?

Potrivit analiștilor de la Frames, perspectivele nu sunt, din păcate, atât de pozitive. La final de 2021, autoritățile nu reușiseră să îndeplinească nici măcar jumătate din țintele asumate în PNRR pentru T4 2021.

Criza politică, modul lent de acțiune al instituțiilor statului implicate în PNRR, lipsa unor mecanisme foarte clare de penalizare a vinovaților pentru întârzierea proiectelor fac ca perspectivele implementării eficiente a PNRR, în 2022, să fie încă sub semnul întrebării.

Potrivit unui barometru realizat recent de Frames la comanda Sierra Quadrant, marea majoritate a oamenilor de afaceri chestionați estimau că gradul de implementare a PNRR nu va trece de 30%.

„Așteptările sunt mari, însă distanța dintre promisiuni și realitate, dintre planurile de pe hârtie și implementarea acestora generează acest sentiment de reticență. Să sperăm că autoritățile vor recupera acest decalaj, iar cele 500 de targeturi asumate în PNRR vor fi atinse la timp pentru a primi cei 30 mld. euro care reprezintă o gură de oxigen uriașă pentru economie“, arată analiza.

În aceste condiții, dincolo de așteptările optimiste, anul 2022 ar putea fi definit cel mai bine drept anul contrastelor.

Anul contrastelor va aduce, din păcate, și la o acutizare a percepției legate de mediul public vs. cel privat, mai ales în contextul lipsei forței de muncă. „Mediul bugetar a fost ferit în mare parte, în ultimii 2 ani, de efectele economice ale pandemiei. Salariile au fost înghețate la un nivel mai mare decât cel din sectorul privat, iar din 2022 vor reveni pe creștere. În plus, vor fi acordate din nou sporuri, bonuri de vacanță etc. Pentru marea majoritate a celor care lucrează la privat, ideea unei creșteri salariale în 2022 rămâne, din păcate, doar la nivel aspirațional, chiar dacă inflația a erodat puternic câștigurile acestora“, afirmă Adrian Negrescu.

Pe ansamblu, perspectivele lui 2022 indică o accentuare a polarizării sociale. Diferențele dintre bogați și săraci vor crește, iar clasa de mijloc va continua să reprezintă doar un subiect de dezbatere.

„Să nu uităm că avem numai 560.000 de români care câștigă peste 1.000 de euro/lună și numai 50.000 cu salarii mai mari de 3.000 euro. Restrângerea accesului la creditare și scumpirea finanțărilor bancare vor tăia, din păcate, și mai mult din apetitul românilor pentru investiții, fapt care va influența evoluția economică“, mai arată analiza.

Bogdan PANȚURU