cemrom doloflor

Murfatlar – lider pe piaţa vinurilor

Share Button

Aflat aici împreună cu membrii Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, n-am putut să nu valorific întâlnirea cu economistul Gheorghe Cosmin Popescu, directorul general al Companiei Murfatlar România.

– Domnule director, să începem cu partea cea mai importantă, patrimoniul viticol: Ce suprafaţă are compania Murfatlar la momentul de faţă?

– Avem peste 3.000 ha în prezent, din care 2.600 ha vie pe rod, iar 550 plantaţie tânără, în diferiţi ani de la plantare. Rata de înlocuire se situează undeva la 200 ha pe an. Aceste replantări se fac prin accesarea fondurilor europene destinate măsurilor de reconversie şi restructurare. Am demarat acest proiect încă din 2007 şi se va încheia în 2013. Până atunci estimăm că vom replanta circa 60% din suprafaţă. Scopul acestor replantări este acela de a adapta oferta noastră de produse la cerinţele actuale ale pieţei. Este important să precizăm că trebuie echilibrat raportul dintre vinurile albe şi cele roşii pe care le producem. Urmărim să atingem o cotă de 45% vinuri roşii şi diferenţa de vinuri albe.

– Care sunt soiurile ce predomină în podgoriile Murfatlarului?

– Sunt soiurile internaţionale şi aici aş face precizarea că plantaţiile reînfiinţate după atacul filoxerei de la sfârşitul secolului al XIX-lea au mers de la bun început către soiurile internaţionale, cele mai importante fiind Chardonay, Pinot Gris, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc în cazul soiurilor albe. În ceea ce priveşte vinurile roşii, cultivăm soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot Noir şi Merlot.

Bineînţeles, avem în plantaţie şi soiuri româneşti, pe unele dintre ele chiar punem mare accent şi mă refer în special la Feteasca Neagră, care ocupă circa 160 ha din suprafaţă. Cultivăm şi soiuri albe autohtone, din păcate într-o pondere mai mică, dar sperăm pe viitor să crească şi această suprafaţă. Mă refer la Tămâioasă Românească, Fetească Albă şi Fetească Regală.

– Sunteţi într-o zonă favorabilă cultivării viţei-de-vie, mai ales sub aspectul acumulării de zahăr. Cum sunt vinurile obţinute aici?

– Suntem într-adevăr în zona cu cea mai mare favorabilitate a acumulărilor de zahăr. Recoltatul la noi demarează undeva la minimum 180 g zahăr, dar avem şi ani în care soiurile cu mare potenţial pornesc de la 250-260 g, ceea ce ne permite să obţinem vinuri dulci în mod natural şi chiar licoroase. Campionul acumulării la Murfatlar este Pinos Gris, care a atins şi 400 g/l, ceea ce înseamnă un grad avansat de stafidire a boabelor, deci strugurele a fost cules la o treaptă de maturitate ce poartă numele de „înnobilarea boabelor“. În aceste condiţii, vinurile noastre nu pot fi decât de foarte bună calitate.

Foarte importantă este, bineînţeles, şi tehnologia pe care o deţinem şi care, la rândul ei, poate dirija într-o anumită măsură tipurile de vin pe care le obţinem.

– Aţi înfiinţat, aşa cum spuneaţi, multe plantaţii noi valorificând posibilitatea de a accesa fondurile europene. Care este sprijinul financiar de care aţi beneficiat?

– Fondurile alocate prin Programul de reconversie, restructurare se ridică la circa 15.000 de euro/ha, dintr-un cost total de circa 19.000-20.000 de euro. Asta înseamnă o contribuţie substanţială. Pe lângă aceste fonduri am accesat şi două programe SAPARD, unul derulat în 2004, celălalt în 2006-2007, care în total au acumulat 4 milioane de euro, din care jumătate, aşa cum se ştie, reprezintă finanţarea nerambursabilă. Investiţia s-a focusat către zona de cramă, de retehnologizare a capacităţilor de vinificare şi de îmbuteliere.

– Ce cantitate de vin obţineţi anual de pe suprafaţa de vie aflată pe rod?

– În mod constant obţinem peste 25 milioane de litri de vin din suprafaţa pe care o deţinem. Anul trecut a fost unul deosebit, în care am obţinut 30 milioane de litri, e drept inclusiv prin achiziţia unor cantităţi de struguri de la alţi agenţi economici şi viticultori din zonă.

– Care este piaţa de desfacere? Vă întreb pentru că nu este uşor să promovezi vinurile româneşti pe o piaţă inundată, aş putea spune, de astfel de produse. Ce modalităţi aţi adoptat?

– Fără falsă modestie, la intern Murfatlar este liderul pieţei pe toate segmentele de preţ şi de calitate. Peste 85% din producţia noastră se adresează pieţei din România. Deşi procentul rămas pare mic, este foarte important pentru noi acest export şi avem planuri concrete de a extinde vânzările noastre în afară. Sunt vizate cu preponderenţă câteva pieţe şi mă refer la China, o piaţă uriaşă pe care cam toată lumea încearcă să o valorifice, Rusia, un partener tradiţional al României în trecut, dar şi SUA, Israel, ţările nordice ale Europei. Avem şi o linie de business cu ţări mari producătoare precum Spania şi Italia.

Pe piaţa internă cheltuim bugete consistente în acest sens, iar la export urmărim acum un program derulat prin APEV (Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vin) pentru piaţa americană.

– Este un business care merită efortul, mai cu seamă când reuşeşti să obţii şi produse de calitate. Vă doresc succes şi la cât mai multe pieţe de desfacere.

– Vă mulţumesc şi daţi-mi voie să urez şi eu revistei Lumea Satului cât mai multe numere, pentru că este un produs media de calitate.

Legea viei şi vinului, în dezbatere la Murfatlar

Nici că se putea mai nimerit ca o lege ca aceasta – Legea nr. 244/2002 – să fie dezbătută în mediul pentru care a fost creată. De fapt, este vorba de unele modificări ce urmează a fi aduse respectivului act normativ la propunerea lucrătorilor în domeniu.

Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, în frunte cu prof. Valeriu Tabără, preşedintele acesteia, s-a deplasat la Murfatlar unde, în prezenţa viticultorilor şi vinificatorilor de aici, a abordat aspecte din lege, precum şi variantele propuse pentru îmbunătăţirea acesteia. Şi cum asemenea personalităţi nu sunt uşor de „prins“ în mijlocul lucrătorilor din agricultură – „ţara-i mare, ei puţini“ – cum spunea cineva, cei prezenţi au încercat să valorifice prezenţa parlamentarilor aici abordând şi alte aspecte privind situaţia actuală a agriculturii şi agricultorilor, fondul funciar, modalităţile de accesare integrală a subvenţiilor şi alocaţiilor bugetare etc.

În numărul următor vom prezenta detaliat modificările propuse la legea în cauză.

(Ion Banu)

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.