Moldova are mare nevoie de investiții în irigații

Suprafața agricolă a celor opt județe din Moldova este de 2.727. 861 ha, din care arabil – 1.817.392 ha. Vorbind strict despre terenul arabil, cea mai mare suprafață este deținută de județul Botoșani, – 298.742 ha, urmat de Vaslui – 291.711 ha, Galați – 288.828 ha, Iași – 255.705 ha, Bacău – 185.544 ha, Suceava – 179.495 ha, Neamț – 169.255 ha și Vrancea – 148 112 ha.

Exceptând județul Galați, unde luncile Siretului, Prutului și Dunării determină un microclimat specific (veri umede și răcoroase, ierni umede și mai puțin friguroase), regimul precipitațiilor din estul Moldovei este de 400-500 mm/an, sub media națională, de 637 mm/an. În privința solurilor, în jumătatea de nord predomină: aluviosoluri – luncile râurilor Siret, Prut, Trotuș, Bistrița, Moldova, Suceava, Jijia, regim aerohidric favorabil, conținut în humus, 2-3%, pretabil pentru grâu, ovăz, floarea-soarelui, porumb; cernoziomuri – Câmpina Jijiei superioare și inferioare, sud-estul Podișului Central Moldovenesc, Dealurile Fălciului, estul Colinelor Tutovei, Depresiunea Cracău-Bistrița, bogat în humus (2,5-6%) și elemente nutritive, cu proprietăți hidrice și aerație bune, fertilitatea naturală cea mai bogată (factor limitiativ – deficitul de umiditate din perioada de vegetație); gleiosoluri – Depresiunea Rădăuți și nordul județului Botoșani, soluri cu apă freatică la mică adâncime (1-2m) ce determină un regim aerohidric defectuos, conținut ridicat de humus (2-15%), bine aprovizionate cu NPK, folosite ca pășuni și fânețe în condiții naturale, dar în regim de ameliorare, pot fi cultivate cu grâu, porumb, ovăz, secară și legume; solonețuri – Lunca Bahluluiului și parțial a Jijiei, cu sursă de apă mineralizată la 3-5 m adâncime, fapt ce determină o slabă dezvoltare a vegetației, conținut redus de humus (1-2%), slab aprovizionate cu elemente nutritive, activitate biologică redusă. În Galați, 71,23% dintre soluri sunt din clasa cernisoluri, iar 28,77% sunt protisoluri, hidrisoluri, luvisoluri și antrisoluri. În partea de sud a Câmpiei Covurluiului există cenoziomul carbonatic, iar în restul câmpiei și în Podișul Covurlui, cernoziomul levigat. Pe clase de calitate, predomină suprafețe din clasa III (40,3% din arabil), clasa IV (28,62%) și clasa II (20,16%). În Vrancea, în Câmpia Siretului Inferior și Câmpia Râmnicului, apar soluri aluviale nisipoase, crude, necarbonatate în luncile văilor principale, iar pe dealurile sud-estice, sunt soluri brune, brun-gălbui tipice și diverse podzolite.

Amenajări construite până în 1989, irigații la cota de avarie

În urmă cu 30-40 de ani, având în vedere condițiile de climă și sol din Moldova, s-au amenajat perimetre irigabile în Iași, Botoșani, Vrancea, Vaslui, Bacău și Galați. Sunt așadar lipsiți total de posibilitatea de a iriga fermierii din estul județelor Suceava și Neamț. Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare arată că prezintă viabilitate, dacă se vor investi ceva bani în infrastructura primară, următoarele suprafețe amenajate pentru irigații: Iași – Țigănași/Perieni, 1.128 ha (total amenajare – 3.368 ha), Tabăra/Trifești/ Sculeni, 17.258 ha, Sculeni/Țuțora/ Gorbani, 21.009 ha; Botoșani – Movila/Havarna, 804 ha, Curtești, 437 ha; Vrancea – Putna, 2.385 ha, Ciorăști/Măicănești, 10. 434 ha, Biliești Sl. Ciorăști, 14.980 ha, Adjud/ Homocea, 968 ha, Suraia/Vadu Roșca, 2.795 ha; Vaslui – Albița/ Fălciu, 16.937 ha, B.H. Bârlad, 798 ha, Manjești, 595 ha; Bacău – Letea, 1.118 ha, Damienești, 2.499 ha, Sascut, 4.394 ha (total amenajare – 5.028 ha), Racova Filipești, 723 ha, Bacău/Ițești, 1732 ha, Gheorghe Doja, 136 ha, Fulgeriș. 465 ha,Tamași, 319 ha; Galați – Câmpia Covurlui, 76.799 ha (total amenajare – 115.396 ha), Brateșul de Sus, 5.083 ha, Terasa Nicorești/Tecuci, 16.349 ha, Făloaia, 330 ha, Rogojeni, 226 ha. Anul trecut însă s-au încheiat contracte de udare pentru suprafețe ridicole: Bacău – 2.196 ha, Botoșani – 804 ha, Iași – 6.684 ha, Vaslui – 14.067, Vrancea – 5.911 ha, Galați –36.861 ha. Galațiul este al doilea județ din țară, după Brăila, ca suprafață totală irigată. Ar mai fi de spus că, până acum, din cele 60 de organizații ale utilizatorilor de apă înființate, au accesat fonduri europene pentru a reabilita infrastructura secundară de irigații următoarele OUAI: Sascut, Proagria (Bacău), Monofilare, Chineja 1, Chineja 2, Fundeni Plot 59 (Galați), Aqua Soloneț Sud Trifești și Aqua Soloneț Nord Bivolari (Iași), Pogănești, Oțetoaia, Lunca Banului, Râsești, Agroirig Prut Brezeni (Vaslui), SPP1 Maia Prodislava Nănești, SPP10 Gabana Ferm-Măicănești, SPP13 Agritoscana Gologanu, SPP Agricola Prod Măicănești, SPP 15B Măicănești, SPP-4 Măicănești, SPP8 Agroserv Grig-Măicănești (Vrancea).

Program de reabilitare infrastructură primară

Pentru zona Moldovei, Programul de reabilitare a infrastructurii de irigații al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale propune următoarele intervenții:

ETAPA I: Bacău – amenajarea de irigații Sascut-Valea Seacă, 5.28 ha (1 OUAI înființat, 1 proiect european accesat, reabilitare stație de pompare de bază, de repompare, conducte de refulare și colector) și Dămienești, 2.499 ha (1 OUAI înființat, 1 proiect european accesat, reabilitare stație de pompare de bază, conducte de refulare, nodurile de distribuție cu instalații); Galați – Brateșul de Sus, 5.083 ha (12 OUAI, un proiect accesat, reabilitare 3 stații de pompare de bază, 9,5 km de aducțiune, 11,6 km canale de distribuție, 4 construcții hidrotehnice), Câmpia Covurlui, 115.396 ha (12 OUAI, 3 proiecte, reabilitare 2 stații de bază, 1 stație de aspirație, 7 stații repompare, 45 km de canale de aducțiune, 18 construcții hidrotehnice); Iași – Tabăra-Trifești-Sculeni, 17.258 ha (8 OUAI, 2 proiecte, reabilitare 2 stații de pompare de bază, 1 stație repompare, 33 stații de pompare, 21 km canale de aducțiune, 30 de construcții hidrotehnice); Vaslui – Albița-Fălciu, 16.937 ha (7 OUAI, 5 proiecte, reabilitare 4 stații de pompare de bază, 1 stație de repompare, 8,3 km de aducțiune, 15 construcții hidrotehnice); Vrancea – Ciorăști-Măicănești, 10.434 ha (7 OUAI înființate, 7 proiecte europene, reabilitare 2 stații de pompare de bază, 6,7 km canale de aducțiune, 17 km canale de distribuție, 11 construcții hidrotehnice).

ETAPA a II-a: Bacău – amenajarea Letea, 1.118 ha; Botoșani – Movila Havarna, 804 ha, Curtești, 437 ha; Galați – Terasa Nicorești-Tecuci, 16.349 ha; Vrancea – amenajarea Putna, 2.385 ha, amenajarea Biliești-Slobozia-Ciorăști, 14.980 ha, amenajarea Suraia-Vadu Roșca, 2.795 ha.

ETAPA a III-a: Iași – amenajarea Țigănași-Perieni, 3.368 ha, Sculeni-Țuțora-Gorbani, 21.009 ha.

Maria BOGDAN

Revista Agrobusiness nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 14-16