fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

MOLDAGROTECH la a XVII-a ediţie

Share Button

opinii

A devenit un lucru obişnuit ca revista Lumea Satului să fie partener media la cele mai importante manifestări expoziţionale de profil – agricultură, zootehnie, industrie alimentară etc. – atât în ţară cât şi în străinătate. Ultima participare, cea de la MOLDEXPO, Chişinău – Republica Moldova, unde a avut loc în perioada 21-25 octombrie a.c. cea de-a XVII-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale MOLDAGROTECH şi a XII-a ediţie a expoziţiei-târg FARMER, a însemnat o nouă experienţă în ceea ce priveşte relaţiile cu agricultorii, producătorii de echipamente agricole şi furnizorii de input-uri şi diverse servicii din această ţară, dar şi cu reprezentanţii firmelor expozante din Austria, Belarus, Bulgaria, Marea Britanie, Germania, Grecia, Danemarca, India, Spania, Italia, Moldova, Rusia, România şi Ucraina ş.a.

„MOLDAGROTECH împlineşte, de fapt, 120 de ani de existenţă, prima expoziţie agricolă din Basarabia fiind lansată în octombrie 1889“, ne spunea dna Natalia Ciocan, director general al CIF MOLDEXPO.

Investiţii şi investitori – mai ales în sate

La deschiderea celor două expoziţii au fost prezenţi Mihai GHIMPU, preşedintele interimar al Republicii, ministrul agriculturii Valeriu Cosarciuc, alte înalte oficialităţi ale statului, reprezentanţi ai ambasadelor statelor prezente la expoziţie, specialişti, agricultori, fermieri, numeroşi vizitatori.

În cuvântul său, preşedintele GHIMPU a spus:

„Cred că nu avem o altă problemă mai importantă decât cea din agricultură. Ne-a dat Dumnezeu un pământ bun, dar din păcate avem o agricultură la pământ şi o sărăcie totală. Eu mă bucur că avem această expoziţie, că au venit la noi firme străine care să ne prezinte tehnica modernă necesară dezvoltări agriculturii. Mă bucur de asemenea că la această expoziţie participă şi fermierii noştri care, în condiţii foarte grele, fără un sprijin din partea statului, lucrează totuşi pământul. Salut curajul şi unora şi altora pentru faptul că depun eforturi să dezvoltăm această ramură.

Este foarte importantă pentru noi, aceia care am constituit Alianţa pentru Integrare Europeană. Înţelegem ce avem de făcut, mai ales în contextul crizei în care ne aflăm, a deficitului bugetar foarte mare, dar pentru a depăşi situaţia trebuie să muncim împreună pentru a ridica economia şi în primul rând agricultura, să facem tot posibilul să avem industrie nu numai în centrele raioanelor sau în oraşe, ci mai ales în sate, acolo unde se află oamenii care muncesc, care produc.

Sunt convins că doar împreună putem depăşi această criză. Prin curaj, prin răbdare, prin răspunderea pe care trebuie să ne-o asumăm fiecare. Sper că vom înţelege cu toţii că trebuie să trăim nu din împrumuturi, ci din economia noastră. Şi trebuie să dezvoltăm această economie. Se impun însă unele reforme fără de care Republica Moldova nu are viitor european.

Uniunea Europeană nu este o casă unde poţi intra după propria plăcere, ci este o uniune de state, unde trăieşti în baza unor standarde: cu o presă liberă, cu o justiţie independentă, cu o economie liberă şi supremaţia legii. Doar cu aceste standarde implementate la noi acasă putem să aducem investitori.

Vom asigura condiţii favorabile pentru investitorii străini, iar acest capital dorim să ajungă şi la sate, nu numai în oraşe. Avem nevoie şi de sate frumoase, dezvoltate, cu canalizare, gazificare, cu drumuri bune. Toate acestea depind de noi, de toţi cetăţenii republicii, iar eu vă chem să nu ratăm această şansă.

Vă felicit pentru această expoziţie, doresc succes şi mult curaj celor care, în condiţii foarte grele, au menţinut, ba pe alocuri au dezvoltat această ramură, le doresc sănătate şi succes. Iar cei care au venit la noi cu tehnica să vină şi cu investiţii, pentru ca împreună să depăşim această criză social-economică, să avem o agricultură dezvoltată, fără de care nu putem ridica nivelul de trai la sate.“

Prezenţe, opinii, declaraţii

Mihai ZAVTUR din Lalova, Raionul Rezina
– De unde sunteţi şi cu ce vă ocupaţi? – Satul meu de baştină se află pe malul Nistrului, în apropierea Mănăstirii Ţipova, ctitorită de Ştefan cel Mare, cu prilejul, se spune, oficierii religioase a celei de a treia căsătorii. Mă ocup cu creşterea puieţilor fructiferi din toate speciile şi „sorturile“. În afară de aceasta, mai cultivăm şi o suprafaţă de 300 ha cereale. Pepiniera are 13,5 ha. Suntem în colaborare şi cu alte ţări, inclusiv Olanda şi Germania, de unde am adus material „fără viruşi“. Este primul an la noi, în Moldova, în care realizăm înmulţirea in vitro.

– Care sunt speciile de pomi pe care v-aţi axat şi cam cât material săditor produceţi anual?

– Avem măr, păr, iar în perspectivă sunt prunul, vişinul, cireşul, piersicul, caisul. Mai toate speciile. Am avut anul trecut solicitări şi din România, Bulgaria, Ungaria. Producem peste 320.000 de puieţi.

– Ce specialitate aveţi?

– Sunt inginer mecanic. Am trei copii, o fetiţă şi doi băieţi. Fata a terminat ştiinţe juridice, mezinul este inginer programator, iar celălalt, inginer mecanic. Ambii băieţi lucrează cu mine, îmi sunt sprijin.

Specialiştii de ramură, agronomii pe protecţia plantelor şi contabila sunt şi ei tineri, cu facultăţile terminate, cu perspective bune şi nu prea, având în vedere criza în care suntem.

– Eu cred că o să depăşim cu toţii această situaţie.

– Să ne ajute Dumnezeu.

Sergiu Bujor, reprezentant Moldagrotehnica SA, municipiul Bălţi

„Producem o gamă largă de maşini agricole pentru prelucrarea solului, începând cu pluguri, grape cu discuri, scarificatoare, combinatoare, cultivatoare, precum şi o serie de semănători pentru culturile prăşitoare. Dispunem, de asemenea, şi de o gamă de maşini de recoltat, cum sunt cele pentru sfecla-de-zahăr.

Piaţa de desfacere o reprezintă Republica Moldova, dar facem şi export în ţări precum Rusia, Ucraina – adică foste CSI – dar şi în restul Europei, în România, Germania, Italia sau Olanda. Am reuşit să ne dezvoltăm foarte bine la export pentru că oferim în primul rând calitate, lucrul care se cere oriunde ne-am duce. Apoi preţul este cel care face diferenţa. Să luăm de exemplu o semănătoare pentru prăşitoare cu opt rânduri, care la noi ajunge la circa 4.000 de euro, pe când una similară, produsă în Italia sau altă ţară, ajunge la aproape 6.000 de euro sau mai mult.“

Angelos Xilogiannis, director comercial
Fitotechniki – material săditor – Grecia, Arta

„Fitotechniki este o societate elenă specializată în multiplicarea meristematică. De mai bine de 25 ani firma produce material săditor pomicol obţinut prin înmulţire in vitro şi activează în diverse ţări, cum sunt Grecia, Cipru, Italia, Franţa, Turcia, Liban. Pe viitor îşi propune să intre în competiţie şi pe pieţele din Moldova, România şi Rusia, unde această tehnologie nu a fost încă adoptată sau nu este suficient de bine reprezentată. Aceste ţări, deşi s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, se confruntă cu o criză care este cauzată de preţurile foarte mari la materialul săditor. Agricultura lor s-ar putea dezvolta şi mai puternic dacă ar fi implementată această tehnologie prin care se obţine material săditor liber de viroze.

Compania lucrează cu patru mari laboratoare din Olanda, Italia, Spania respectiv Grecia şi se află într-o strânsă colaborare cu universităţi şi institute de cercetare greceşti şi străine. Cel din Arta, unde lucrează 105 angajaţi permanenţi, este un laborator deţinut de trei fraţi, dintre care unul este profesor universitar de pomicultură, altul este inginer electronist şi celălalt geolog.

Pe lângă laboratorul de cultură tisulară, firma mai deţine în Grecia trei hectare de sere pentru aclimatizarea plantelor şi o pepinieră de zece hectare. Aici sunt obţinuţi în principal portaltoi de pomacee, drupacee, dar şi diferite varietăţi de kiwi. Activitatea firmei a fost una foarte profitabilă, chiar şi în acest an dificil. În general, cele mai mari cheltuieli sunt cele cu energia electrică, dar pentru activităţile agricole aceasta este subvenţionată în proporţie de 50% de statul grec.“

Ghenadii Botănaru, vicepreşedinte – Agroteh Comerţ SA
DAAC Hermes Grup

„Firma comercializează o gamă completă de utilaje agricole produse în 54 de uzine din Europa. Ne desfăşurăm activitatea în Moldova, unde avem 11 filiale, dar şi în Ucraina şi România. Avem o reţea de service bine organizată şi toate tipurile de utilaje se vând cu garanţie de doi ani. Orice problemă sau defecţiune este rezolvată în termen de 24 ore, utilajele beneficiind şi de service în post garanţie.

Am încercat să pătrundem şi pe piaţa din România, în special în Moldova şi în partea de sud a ţării, dar nu suntem satisfăcuţi de realizările de până acum. Motiv pentru care pentru viitor ne-am propus o nouă strategie. Cel mai serios argument pe care îl aduc este acela că echipa de service nu va permite niciunui utilaj să staţioneze atunci când acesta va trebuie să lucreze, mergând chiar şi până la înlocuirea acestuia în cazul în care defecţiunile nu pot fi remediate în termen de 24 de ore. În plus, utilajele pot fi achiziţionate acum de fermierii români şi nu numai, inclusiv prin accesarea fondurilor europene, facilitate de care, pe SAPARD de exemplu, nu puteau beneficia.

Dovadă a faptului că tehnica produsă în ţările din estul Europei este foarte apreciată de agricultorii români stau cele 24 de combine Rostselmash – Vector, Across şi DON 680 de recoltare a furajelor, vândute aici. Acestea reprezintă cea mai chibzuită alegere pentru câmpurile româneşti. Combinele Vector şi Acros sunt dotate cu motoare ruseşti, pot avea între 290 şi 400 CP, iar lăţimea hederului este cuprinsă între 6 şi 12 metri. 

Firma din Republica Moldova vinde şi tractoarele Buhler, fabricate până acum în Canada şi comercializate mai nou sub denumirea Versatile. Cu o gamă de putere cuprinsă între 190 şi 670 CP, tractorul Versatile este unul prea puternic pentru Moldova, dar potrivit pentru România.“

Agroteh Comerţ face parte din holdingul DAAC Hermes, unul dintre cele mai mari şi dinamice grupuri financiar – industriale din Republica Moldova, renumit aici mai ales pentru comercializarea de automobile. Holdingul deţine în Moldova şi trei uzine proprii, în care produce toată tehnica necesară lucrărilor din vii şi livezi.

Astfel, aproape 85% din invenţiile în domeniu aparţin acestei companii, care, în afară de automobile şi tehnică agricolă, se ocupă şi de fabricarea pompelor hidraulice. În plus, grupul mai deţine şi două silozuri şi două societăţi deosebit de active pe piaţa comerţului cu cereale.

Pentru a închide lanţul, acţionarii au investit tot în Moldova în două ferme avicole, precum şi într-o fabrică de piele artificială. Dacă la toate acestea se adaugă activitatea de administrare a unor centre comerciale pe care le închiriază precum şi a unor baze de odihnă, atunci nu e de mirare că DAAC Hermes reprezintă unul dintre cei mai activi jucători la Bursa de Valori a Moldovei.

I. BANU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.