Miza Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții

În timpul campaniei electorale, partidul de guvernământ a propus în programul său înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Miza acestui program? Dezvoltarea și finanțarea proiectelor de investiții rentabile și sustenabile, cu impact în dezvoltarea economică durabilă a României. Ar fi primul program de acest gen după 1989, și asta în condițiile în care timp de 27 de ani s-a mers pe o strategie de privatizare „cu orice preț“ către companiile străine. Nu putem să nu amintim faptul că sunt voci care susțin că acest Fond nu convine firmelor străine care s-au obișnuit cu un cvasimonopol pe piața românească, asta pe lângă modificarea Codului Fiscal care le sporește, acelorași companii străine, impozitul pe profit.

FDSI, primul pas

Pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, noua guvernare va înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). În acest sens, la mijlocul lunii februarie într-o ședință de guvern s-a prezentat un memorandum, promovat de Ministerul Economiei, pentru demararea demersurilor privind crearea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Potrivit documentului, Fondul va avea drept scop dezvoltarea și finanțarea proiectelor de investiții rentabile și sustenabile, fiind un mecanism de finanțare care va identifica și materializa oportunități investiționale cu impact în dezvoltarea economică durabilă și crearea de noi locuri de muncă pe termen lung. „În același timp, Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va contribui atât la eforturile României de obținere a statutului de piață emergentă pentru piața autohtonă de capital prin creș­terea lichidității pe Bursa de Valori București, cât și la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile prin asigurarea surselor financiare de cofinanțare a proiectelor de investiții. Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acționar unic pe toată perioada de funcționare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții“, se arată într-un document guvernamental. Totodată, partidele aflate la guvernare au ținut să arate că „programul de guvernare PSD-ALDE 2017-2020 stipulează că noul cabinet va renunța la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, și anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în țara noastră, deși foarte multe state le-au făcut cu mult înainte și cu rezultate foarte bune“.

10 mld. euro injectați în economie

FSDI va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 miliarde de euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparținînd unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați. Se estimează că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro. Alte 3 miliarde de euro vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra. „Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 miliarde de lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 miliarde de lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 miliarde de lei“, se estimează în strategia guvernamentală.

Noi strategii

Potrivit autorităților, alături de FSDI, cel târziu în a doua parte a anului, urmează să fie creat un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, (companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi entitate, evitându-se comportamentul de monopol). Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. Urmează ca AVAS să se desfiinţeze. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român. „Proiectele principale asupra cărora finanţatorii şi-au arătat interesul sunt acelea care se susţin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susţină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Piteşti-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munţii între Transilvania şi Moldova (Târgu Mureş – Iaşi), o a doua autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia şi Ţara Românească (Timişoara – Bucureşti), a treia, care să străbată munţii de pe Valea Prahovei (Comarnic – Braşov) şi o a patra care să unească Moldova cu Ţara Românească (Iaşi – Bucureşti)“, se arată documentul PSD. De asemenea, se fac estimări şi în ceea ce priveşte locurile de muncă create: 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă. Dintre acestea, peste 50.000 de noi locuri de muncă vor fi create în domeniul sănătăţii. În industrie se estimează că vor fi sectoare cu zeci de mii de angajaţi în plus: industria extractivă, industria prelucrătoare, industria auto, industria procesării agroalimentare, industria siderurgică, industria de armament şi de apărare.

90% din bucureșteni doresc reindustrializarea

Un sondaj efectuat de Biroul de Cercetări Sociale (BCS) făcut înainte de alegeri și aproape ignorat de mass-media relevă că bucureștenii își doresc, în procent de aproape 100%, recuperarea proprietăților privatizate sau retrocedate fraudulos. Peste 90% își doresc reindustrializarea țării, interzicerea vânzării pământului și a resurselor către străini. În ceea ce privește măsurile de luat: 92,9% dintre bucureșteni doresc recuperarea proprietăților privatizate sau retrocedate fraudulos și pedepsirea celor vinovați. De asemenea, peste 90% doresc susținerea capitalului și a întreprinderilor românești. Aproximativ același procent de persoane doresc reindustrializarea României, dar și apărarea românilor plecați la muncă în străinătate. Oprirea vânzării pământurilor și a resurselor către străini este dorită de 87,5% dintre locuitorii Capitalei.

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 6-7