cemrom doloflor

Miliarde îngropate în drumuri, dar românii spun că nu avem infrastructură rutieră bună

Share Button

Vă amintiți de reclama „dacă vrei, poți“? Ei bine, și noi, dacă am vrea, am putea să nu mai avem drumuri făcute praf. Anul trecut, utilizând datele Institutului Național de Statistică, scriam că România mai are 10.424 km de drumuri din pământ (15 km de drumuri naționale, 1.933 km de drumuri județene și 8.476 km de drumuri comunale) și 20.660 km de drumuri pietruite (189 km de drumuri naționale, 6.513 km de drumuri județene și 13.958 km de drumuri comunale). Acestora li se adugă cel puțin 10.129 km de străzi orășenești nemodernizate și un număr neștiut de drumuri locale neclasificate.

Cum ar putea România să iasă din această situație? Evident, folosind instrumentele financiare pe care le are la dispoziție: fonduri europene prin Programul Național de Dezvoltare Regională (PNDR), Programul Operațional Regional (POM), Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM); fonduri guvernamentale prin Programul Național de Dezvoltare Locală și alte ajutoare secvențiale; fonduri de la bugetele consiliilor județene și de la bugetele locale, la care s-au mai adăugat parteneriatele public-private, recent introduse ca manieră de lucru pentru infrastructura mare. Să vedem, în continuare, ce a făcut România în ultimii ani pentru modernizarea infrastructurii rutiere.

Proiecte în valoare de 506 milioane de euro pentru infrastructura locală

Scrie așa Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale: în perioada 2016-2018 au fost depuse și acceptate spre finanțare 495 de proiecte în infrastructura rutieră, valoarea acestora ridicându-se la 506 milioane de euro. Este vorba despre Submăsura 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Regională (PNDR) 2014-2020, susținut din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), structura care gestionează o anumită parte a PNDR, afirmă că toate cele 495 de proiecte depuse de primării vizează înființarea sau modernizarea a 3.359 km de drumuri comunale. Cele mai multe provin din județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Iași. Alte proiecte se referă la refacerea a 718 km de drumuri forestiere și 745 km de drumuri agricole.

Ce înseamnă acei 3.359 km asfaltați? Păi, să vedem: anul trecut, în România existau 33.107 km de drumuri comunale, din care căi rutiere modernizate – 4.048 km, șosele cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare – 6.625 km, drumuri pietruite – 13.958 km și străzi din pământ – 8.476 km. Cu alte cuvinte, dacă e să socotim drumurile din pământ și cele pietruite nepracticabile sau greu accesibile pentru traficul rutier înseamnă că primăriile au îmbunătățit 14,97% din infrastructura rutieră locală. Și spunem că nu-i de ici, de colo o atare realizare. Numai că proiectele înseamnă reabilitarea și a unor drumuri asfaltate sau străzi (drumuri locale, în comune), așa că procentul de mai sus s-ar putea să nu fie cel corect. Atenție! Proiectele despre care face vorbire MADR nu sunt finalizate!

Guvernul a semnat contracte în valoare de… un vagon de bani!

Tot drumurilor comunale, străzilor interioare sau drumurilor locale neclasificate se adresează un alt program, de data aceasta guvernamental, PNDL I și II, derulat prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. La jumătatea lunii iulie, MDRAP a publicat stadiul implementării proiectelor. Aflăm astfel că, în prima etapă a PNDL, au fost depuse 2.410 proiecte, în valoare de 10,835 miliarde de lei. 1.419 dintre acestea au fost finalizate, iar Guvernul a decontat din suma totală 7,85 miliarde de lei. Rezultă o realizare a programului în procent de 72,45% ca valoare decontată și 58,87% ca proiecte finalizate. În etapa a II-a au fost depuse 1.950 de proiecte care vizează reabilitarea drumurilor, în valoare cumulată de 14,359 miliarde de lei. Până la 15 iulie, fuseseră semnate 1.932 de contracte de finanțare și se decontaseră 471,028 milioane de lei (procent – 3,2%). Nu se precizează câți kilometri de drumuri vor fi reabilitați în cele două etape ale PNDL, dar la această sumă totuși gigantică ar trebui să nu se vorbească despre mai puțin de 250.000 km din rețeaua de drumuri existentă la nivel de comune și orașe. Deocamdată noi știm că, în mai multe județe, câteva zeci de șantiere au fost sistate din lipsă de bani.

Investiții de peste 6 miliarde de lei prin Regio 2014-2020

Pentru drumurile județene există posibilitatea accesării fondurilor europene prin POR 2014-2020. În clipa de față au fost semnate mai multe contracte de finanțare pentru modernizarea drumurilor de interconectare la coridoarele de transport european, iar pentru altele încă se lucrează la documentarea și avizarea preliminară. Aceste căi rutiere tranzitează numeroase localități rurale, aducând beneficiile deja cunoscute prin punerea la dispoziție a unei infrastructuri de transport la alte standarde. Agențiile de dezvoltare regională au raportat următoarele situații cu privire la proiectele depuse pe Axa proioritară 6, Măsura 6.1 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională:

  • Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest: 30 de proiecte depuse, în valoare cumulată de 1,287 de miliarde de lei;
  • Regiunea de Dezvoltare Centru: 10 proiecte contractate, în valoare cumulată de 1,170 de miliarde de lei;
  • Regiunea de Dezvoltare Nord-Est: 5 proiecte, în valoare cumulată de 1,082 de miliarde de lei;
  • Regiunea de Dezvoltare Sud-Est: 12 proiecte, în valoare cumulată de 940 de milioane de lei;
  • Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia: 4 proiecte contractate, în valoare de 538 milioane de lei (7 proiecte sunt încă în evaluare);
  • Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia: 8 proiecte contractate și în curs de execuție, în valoare cumulată de 995,9 milioane de lei;
  • Regiunea Vest: 7 proiecte contractate și în execuție, în valoare de 455 milioane de lei, 14 proiecte în evaluare/ precontractare, în valoare de 771, 5 milioane de lei.

POIM, greu la deal!

Dintre toate programele, se pare că Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM) decurge mult mai anevoios. Inclusiv în ceea ce privește transparența informațiilor sunt probleme. Practic, la ora aceasta nu avem o situație foarte limpede a proiectelor contractare pe fiecare submăsură din cele două axe prioritare unde sunt fonduri importante alocate infrastructurii rutiere (autostrăzi, drumuri de mare viteză, centuri ocolitoare, drumuri europene). De fapt, este un cumul de bani necheltuiți din precedentul exercițiu financiar, preluați sub formula de Post-POIM, și alocările din actualul buget (2014-2020).  Pe urmă, în grafice și descrierea axelor sunt prezentate sume diferite. Pentru Axa Prioritară 1 – Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și a metroului ar fi alocată suma de 4,5 miliarde de euro, dar nu se cunoaște câte proiecte au fost declarate eligibile. Se spune, la modul general, că ar fi fost contractate 3,4 miliarde euro, dar nu se precizează explicit dacă banii au fost cheltuiți sau proiectele sunt în execuție. Pentru Axa Prioritară 2 – Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient, alocarea este de 2,13 6 miliarde de euro, din care s-ar fi contractat 787 milioane de euro.

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.