Mere din România în supermarketuri din Olanda

În perioada de glorie a horticulturii din România – anii ’80-’90 – pieţele din Olanda erau aprovizionate din abundenţă cu fructe din România, în condiţiile în care se impuneau taxe vamale şi alte tipuri de restricţii pe care importatorii din Olanda reuşeau să le depăşească. Am fost cel mai important furnizor de prune proaspete, dar şi industrializate. Pe pieţele din Vest ajungeau sub diferite forme peste un milion de tone de prune, foarte apreciate datorită soiurilor şi calităţii acestora.

După anul 1990 livrările de fructe din plantaţiile româneşti au scăzut treptat şi din cauza faptului că noi nu am ţinut seama că vechii consumatori s-au schimbat, au gusturi noi. Apoi, nu am ţinut seama că s-a schimbat structura soiurilor cerute de piaţă, s-au schimbat tehno­logia de producţie, condiţiile de ambalare ş.a.

În anul 1996 Guvernul Olandei, receptiv la declinul producţiei dintr-o ţară nemembră a Uniunii Europene, care nu avea acces la progresele din pomicultura vest-europeană, a hotărât să ajute ţara noastră direct printr-o acţiune de reconversie a plantaţiilor, acordând fonduri nerambursabile şi asistenţă tehnică pentru implementarea corectă a noilor tehnologii. Aşa a apărut acordul de cooperare între Olanda şi România, programul PSO – conectare la pieţele europene, ce avea ca scop susţi­nerea producţiei din sectorul privat până la aderarea României la Uniunea Europeană.

De un astfel de fond a beneficiat şi firma Comly care concesionase la Însurăţei – Brăila 200 ha livadă comercială plantată în 1985 şi care la momentul preluării se afla într-un declin total. Totuşi, specialiştii companiei erau hotărâţi să refacă această plantaţie prin lucrări de defrişare, reîntinerire, aplicarea de tehnologii avansate şi implementarea unui pachet din programul olandez. Acesta prevedea plantarea în sistem superintensiv a suprafeţei de 5 ha cu 21 de soiuri din 4 specii de bază, construirea unui depozit cu frig pentru pregătirea producţiei recoltate din livada clasică şi apoi din cea nou plantată, disiparea noii tehnologii şi în alte unităţi din România, având alături de specialiştii români pe cei de la Universitatea din Wageningen – Olanda. Programul îşi propunea, de asemenea, refacerea plantaţiei clasice nedefrişate până la realizarea de producţii mari şi economice, continuarea în trepte a reconversiei plantaţiei clasice cu cea super intensivă, realizarea de producţii de fructe din soiurile cerute pe pieţele din Olanda şi în supermarket-urile din România.

Programul încheiat cu fonduri olandeze în anul 2006 a fost continuat cu fonduri parţial nerambursabile primite prin programele iniţiate de Uniunea Europeană. Astăzi ferma Lac Rezi Însurăţei Brăila deţine 80 ha de livadă super intensivă, 70 ha de livadă clasică şi 50 ha de teren în pregătire pentru a fi plantat prin măsurile de reconversie.

Aplicând corect noile tehnologii, în anul 2013 din livada de la Brăila s-a livrat în Olanda întreaga producţie de prune şi mere din soiurile Pinova şi Golden. La prună soiurile din cultura superintensivă – Opal, Jubileu, Victoria şi Prezident, neagreate de consumatori în România, au aprovizionat pieţele din Olanda de la 5 august până la 20 septembrie 2013, preţul încasat fiind dublu decât cel pe care îl încasăm de la soiurile Anna spat şi Stanle, Tuleu şi Centenar.

Dar ceea ce a surprins a fost livrarea de la ferma Însurăţei de mere soiuri Golden şi Pinova (dar nu şi soiul Idare de culoare roşie şi care nu este agreat).

În condiţiile în care Olanda duce o politică de înlocuire a mărului în exces cu specii ca păr, prun, cireş, tot în Olanda am livrat în luna august caisele din grupa Carmingo şi piersicile din grupa Royal.

Aşadar se poate ca fructele din plantaţiile din România să concureze cu cele din Chile, Noua Zeelandă, principalii furnizori de fructe pentru pieţele din vestul Europei.

Contrar părerii unor grupuri de producători din România, fructele de la Însurăţei stau în supermarket-urile din România alături de cele din Polonia, Ungaria şi Croaţia, prin intrarea din 2013 şi pe pieţele din vestul Europei. Am îndeplinit primul angajament luat faţă de Guvernul Olandei cu ocazia accesării fondurilor din programul de conectare la pieţele europene a producţiei de fructe din România.

Petre EREMIA