cemrom doloflor

Materiile prime agricole, sursă de energie

Share Button

Folosirea resturilor vegetale pentru producerea de energie verde a devenit ceva obişnuit în mule ţări. Chiar dacă la noi fenomenul este abia la început, aceasta nu înseamnă că nu există interes din partea agricultorilor.  Peletizarea nu este doar o metodă de prelucrare a resturilor organice, ci şi un mijloc de asigurare a resurselor energetice – energie termică şi electrică – din resurse proprii. În plus, peletizarea este şi o metodă de pregătire a furajelor pentru animale.

„La noi, majoritatea agricultorilor îşi vând seminţele la angrosişti, nu vor bătăi de cap“, spune George Babău, director general al Axe Consulting Plus, companie care livrează în România peletizoare şi linii complete de peletizare şi brichetare pentru materiale lemnoase şi agricole (paie, fân, şroturi) pentru uz gospodăresc şi industrial. În acelaşi timp, firma realizează proiecte în domeniul energiilor regenerabile, dar şi al protecţiei mediului.

Babău, care a lucrat în state precum Germania şi Republica Cehă – unde peletizoarele reprezintă ceva obşnuit -, încearcă acum să-i convingă pe români, în special pe fermieri, că trebuie să-şi valorifice mult mai bine produsele agricole, mai ales cei care deţin afaceri integrate. Practic, aceştia trebuie să înveţe să valorifice la maximum tot ce se produce în zootehnie şi agricultură.

Şi Vladimír Hájek, director executiv al firmei ProPelety (Cehia), susţine că accesul la materiile prime agricole este mult mai uşor decât în cazul cărbunelui, de exemplu. Tocmai de aceea, acestea trebuie valorificate cât mai eficient. Specialistul ceh spune că exploatarea şi utilizarea lor chiar la faţa locului este cel mai eficient mod de lucru. În plus, păstrarea în condiţii bune permite folosirea biomasei pe tot parcursul anului şi, implicit, asigurarea resurselor energetice.

Cu ajutorul preselor se poate peletiza o întreagă serie de materiale atât moi cât şi tari, de la rumeguş şi talaş, până la diferite produse de biomasă: paie, fân, tulpini de rapiţă şi de floarea-soarelui, buruieni rămase după recoltare, turte rămase după presare etc. În acelaşi timp, se mai poate peletiza bălegar de cal, de iepure, de vită, precum şi hârtii, ziare sau cartoane. Peleţii rezultaţi pot fi folosiţi pentru încălzire, atât în sobele obişnuite cu combustibil solid, cât şi în sobe speciale pentru peleţi. Încălzirea cu peleţi se foloseşte deja cu succes în multe state europene precum Germania, Suedia, Finlanda, Franţa, Belgia, Austria, Cehia, Slovacia, Polonia sau Ungaria. Numărul ţărilor este însă în creştere, fiind de aşteptat ca, într-o perioadă scurtă de timp, întreaga piaţă europeană să folosească această metodă de încălzire.

Când pot fi peletizate materiile prime?

În cazul preselor AXE ESJ, materialul se macină într-o măcinătoare cu ciocane. Materialul fin ca rumeguşul nu necesită măcinare. Pentru peletizare, umiditatea optimă a materialului este între 10% şi 16%, în funcţie de tipul de material. Materialele agricole se peletizează de obicei imediat după recoltare sau pot fi păstrate în hambar. Oleaginoasele ca rapiţa, floarea-soarelui, macul sunt foarte unsuroase şi pot fi în general peletizate la umiditate mai mică şi au o capacitate calorică foarte mare.

Hârtia trebuie măcinată înainte şi se poate peletiza în amestec cu rumeguş umed imediat după tăiere sau cu materii agricole. Bălegarul de cal sau de iepure se peletizează foarte bine mai ales pentru încălzire sau pentru vânzarea ca îngrăşăminte.

Capacitatea calorică

Peleţii – a căror dimensiune obişnuită în cazul preselor  AXE ESJ este de 6 mm – sunt foarte eficienţi pentru încălzirea în sobe cu combustibil solid. Capacitatea lor calorică se modifică în funcţie de tipul de material prelucrat:

• rumeguş de lemn – 16,5 până la 18,5 MJ/kg;

• paie – 16,5 până la 8,5 MJ/kg;

• porumb – 16,5 până la 18,5 MJ/kg;

• paie oleaginoase – 18,5 până la 19,5 MJ/kg;

• cărbuni bruni moi – 16,7 până la 19,5MJ/kg.

Ce avantaje prezintă utilizarea peleţilor?

• Peleţii ard aproape fără să emane fum, iar cenuşa, bogată în minerale, poate fi folosită cu succes drept îngrăşământ.

• Nu poluează, cantitatea de CO2 provenită din arde­rea peleţilor fiind egală cu cea folosită de copaci pentru a creşte.

• Conţinut redus de metal, sulfurile fiind aproape inexistente.

• Spaţiu mic de depozitare.

• În general, costul încălzirii pe bază de peleţi este cu până la 60% mai mic faţă de cazul în care se folosesc produse petroliere şi cu cel puţin 40% mai mic faţă de energia electrică.

Axe Consulting Plus a organizat în data de 21 octombrie, în cadrul IndAgra, simpozionul „Valorificarea superioară a materialelor agricole – sursă de venituri suplimentare pentru fermieri“. În cadrul evenimentului a fost prezentată şi oferta câtorva dintre cele mai reprezentative firme din domeniul agriculturii, geneticii animale şi energiilor regenerabile din Republica Cehă. Printre acestea s-au aflat FARMET, as. – firma anului 2009 în Republica Cehă, ProPelety, Bystron, CryoTech sau Natural.

Ioana GUŢE

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.