cemrom doloflor

Magazia Morăriței și pâinea coaptă în cuptor tradițional

Share Button

Cecilia Țugulea este o mare iubitoare de frumos, de calitate, de oameni care cred că a susține un mod de viață sănătos este necesar pentru toți. Aceasta împreună cu tatăl său a construit în localitatea Probota din județul Iași un colțișor de rai ce aduce pentru consumatori pâine cu maia și alte bunătăți făcute după rețete tradiționale, pentru fabricarea cărora folosesc doar făinurile măcinate în moara lor, uleiul presat la rece tot la presa acestora de ulei, fără amelioratori sau potențiatori de gust și fără adaosuri de afânători. Produsele celor doi sunt coapte în cuptor pe vatră de lemne, ceea ce le oferă o savoare aparte deoarece respectă cu strictețe procesul de fabricație pentru că își doresc să aducă înapoi gustul copilăriei, când pâinea avea miros de grâu, gust de aluat dospit și copt în cuptoraș. Cecilia nu s-a oprit aici și astfel a dat viață afacerii Magazia Morăriței, adunând și produse românești artizanale locale.

Povestea morarului, a morii și a cuptorașului

„Povestea noastră este veche, antică și de demult. Astfel, la începutul anilor ’90, în momentul în care tatăl meu, un electrician care nu s-a temut să-și schimbe domeniul de activitate, a început să construiască o moară de porumb și de grâu în comuna Probota, la 30 km de Iași. A muncit destul de mult, fiind ajutat și de comunitate, de oameni care au pus osul la treabă doar pentru simplul motiv că un venetic a venit acolo, în comunitatea lor. Astfel, a construit această moară, muncind asiduu alături de familie. Chiar dacă atunci au fost multe piedici deoarece nu erau suficienți bani, iar la bancă creditele erau îngrozitoare, ușor-ușor a reușit să depășească momentele acelea, reușind ulterior să dezvolte și o presă de ulei. La ora actuală, este în continuare morar și prestator de servicii pentru presa de ulei. Pe lângă acestea, mai avem și o moară de furaje care deservește în conti­nuare comunitatea.

Întotdeauna am zis că familia trebuie să continue această afacere pornită de părinții mei și ne-am gândit că este firesc să facem pâine. Eu făceam pâine în casă din pasiune, nu sunt nici pe departe școlită în ale brutăritului. N-am făcut în viața mea un curs de brutărie, dar de mică am gătit alături de mama și bunica… și am zis că nu există în Iași un producător de pâine artizanală, așa cum se făcea odată, adică pâine cu maia, coaptă la vatră, la cuptor țărănesc, cuptor cu cărămidă refractară. Așadar, ideea mi-a venit tot din familie, din dorința de a continua munca tatălui deoarece meseria lui este pe cale de dispariție, pe morari nu cred că îi mai putem număra pe degetele de la o mână, câți mai sunt. Acum totul este mega industrializat, la cote mari și în cantități imense. În schimb, noi ne-am păstrat un rulaj mic, deservim comunitatea respectivă și partea de pâine artizanală a Iașul“, și-a început povestioara Cecilia.

– Cum este o pâine coaptă în cuptor tradițional?

– Adevărată!, ne spune aceasta. „Pâinea noastră coaptă direct pe vatră are un gust cu totul deosebit, gustul și mirosul din copilărie, de la bunici; practic, când ai intrat în brutărie ți se trezesc toate simțurile din copilărie, cel puțin din copilăria mea, și acum mă emoționez de fiecare dată când mă gândesc la acest lucru pentru că am avut o copilărie frumoasă. Sunt ieșeancă, sunt crescută în Iași, dar am avut bunici la țară și știu ce înseamnă să uzi o roșie sau să faci pâine coaptă la cuptor“, ne mărturisește cu vocea tremurând cea care a pus pasiunea înainte de toate.

Materia primă este adusă din zonă, iar toate cheltuielile s-au realizat cu fonduri proprii. La început aceștea au început cu un malaxor și cuptorul țărănesc, dar și cu o masă de lucru și un cântar: „După care am reușit să mai luăm niște frigidere, ca să ne păstrăm păinea aceasta cu maia deoarece este mai specială.  Folosesc undeva la 300 kg de făină în fiecare zi deoarece vrem să fie pâinea cât mai proaspătă, mai ales că toată această pâine rezistă undeva până la 48 de ore, ea deja a doua zi își schimbă duritatea, nu mai este coaja la fel de moale.

Materia primă o realizăm la moara de la Probota, și facem făină intermediară albă, neagră, cu graham, integrală, mai precis în jur de opt feluri de făină. Grâul provine din zonă deoarece avem o asociație. La ora actuală țăranul român nu prea își mai cultivă singur terenul, ceea ce este pentru mine un indiciu că se caută mult comoditatea, iar acest lucru este trist pentru că vezi mulți oameni asistați sociali care s-au obișnuit să primească bani de pomană și să stea degeaba. Problema cea mai mare de care m-am lovit a fost lipsa resursei umane și în continuare este o problemă, omul nu mai vrea să muncească și aici nu este vorba că nu există respect sau că nu primește remunerația dorită. Trebuie să fim realiști și să ne evaluăm singuri.Toți am început de jos și nu mulți s-au născut sub o stea norocoasă. Am început cu fonduri proprii, iar în acest moment nu suntem nici pe plus și nici pe minus… deocamdată nu plecăm cu bani acasă, dar ne bucurăm că lucrurile se susțin și cred că este și firesc.“

Magazia Morăriței…. adună producătorii locali

La Magazia Morăriței întâlnim și diverse produse ale producătorilor locali. Cu toate că a fost greu până i-a găsit, aceasta ne zice că a meritat așteptarea deoarece în acest moment colaborează minunat cu aceștia. Astfel, pe rafturile magazinului întâlnim, pe lângă produse de panificație coapte la cuptor tradițional, pe lemne, fără conservanți și aditivi alimentari, și produse ale producătorilor locali sănătoase și curate, nechimizate: „Prima dată am început să colaborez cu domnul Roșca de la Ograda cu legume, cel care face salate marinate. Cu acesta m-am înțeles perfect, fiind cu adevărat un om cumsecade. De la el am primit și un frigider micuț. Faptul că știa ce înseamnă să fii antreprenor și ce să faci ca să meargă lucrurile bine m-a ajutat nespus. Apoi am căutat și am dat un anunț pe Internet că vreau să colaborez cu producători locali, care sunt avizați de Direcția de Sănătate Publică (DSP) și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) și care respectă principiile unei alimentații sănătoase.

La acel moment, în luna februarie a anului 2017, un singur producător local a acceptat să-mi fie partener. Mai târziu am găsit o doamnă de la Tecuci la un târg care face opt tipuri de muștar, iar pe lângă muștar dumneaei prepară și dulcețuri și diferite sortimente de zacuscă. Produsele acestei doamne de la Casa Gaciu m-au marcat pentru că aveau gustul autentic, așa cum îl știam eu de la mama și bunica. La fructe și legume am fost contactată de cei de la Căpșuni de Aroneanu. Au fost primii care au ajuns la noi cu căpșunile și am început o colaborare frumoasă și tot ei mi-au făcut legătura cu un producător de roșii Cherry din Popricani, care face agricultură fără să chimizeze… m-am dus și am văzut sera, mi-a plăcut ce am văzut, am gustat produsele, care sunt absolut divine – zici că au zahăr în ele, atât sunt de dulci – și astfel am început să colaborez și cu ei. Toți m-au susținut. Bineînțeles că nu am vândut din prima, produsele se mai alterau, cu toate acestea mi le schimbau.

Pe producătorii locali îi respect și nu le impun să îmi vândă cu un anumit preț; eu îi întreb care este prețul lor și care este capacitatea de producție. Și, în momentul în care îmi spun că au tone, este clar că nu este o agricultură prea curată și atunci mă limitez la cei care fac serii mici, la care produsele sunt gustoase și sănătoase.

Consider că, pentru a ne obișnui să mâncăm sănătos, soluția se află la consumator; acesta trebuie să înțeleagă că, venind și cumpărând produse locale, avem toți de câștigat, respectiv eu – că vând un produs la un preț cinstit și tu – că ai cumpărat un produs curat.

Eu personal îmi doresc să ofer o alternativă reală la ceea ce înseamnă o alimentație sănătoasă. Nu știu în ce măsură reușesc, dar cert este că toate produsele pe care le aduc sunt gustate provin din locații vizitate și sunt făcute în serii mici, adică sunt producători mici, care au aceleași principii. Vrem să oferim un gust real, așa cum sunt roșiile, vinetele, pâinea, iaurtul și chiar berea artizanală.

Totodată, vreau să avem în fiecare zonă importantă a Iașului câte un astfel de magazin. Acesta este obiectivul meu deoarece oamenilor le este greu să se deplaseze, iar în ultima perioadă suntem din ce în ce mai ocupați. Ceea ce pot spune pe partea mea de activitate este că cel care a gustat o dată din pâinea mea revine! Iar acest lucru mă bucură foarte mult, chiar dacă sunt oameni care vin și iau o jumătate de pâine!“

Beatrice Alexandra MODIGA

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.