Luminița de la capăt…
Cu adevărat, mulți români trăiesc acum o iarnă ca pe vremea lui nea Nicu în anii ’80. Și, cum românul e obișnuit cu necazurile, îi place să facă haz de necaz: „În casă frig / Afară frig, / Deschid fereastra larg și zic: / Îți mulțumesc iubit partid, / Că m-ai călit…“ E doar un exemplu din imaginația populară din perioada comunistă. Problema e că acum autoritățile din toată Europa, dar și de la noi par a face mișto de cetățeni. Iar cetățenii înghit și dau din umeri. În mintea oamenilor, diversele nenorociri precum pandemia și instabilitatea geostrategică de pe bătrânul continent ar fi sursa tuturor relelor, deci și a frigului de prin case, școli sau spitale. Nimic mai fals… Adevărul e că niște „băieți deștepți“ profită de așa-zisa liberalizare a pieței de energie și fac cam ce vor în numele „sfântului“ ban. Și se dau de ceasu’ morții când statul vrea să sară în ajutorul consumatorilor, pe motivul că se încalcă „legea pieței libere“. Care „lege“? Care „piață liberă“? Cu toții știm că nu prea mai poate fi vorba de așa ceva atâta vreme cât „legea pieței“ e dictată de doar câțiva actori care fac cam tot ce vor în respectiva piață. Ce „piață liberă“ când, cu precădere în ultimii 30 de ani, majoritatea guvernelor sunt la dispoziția marilor corporații… Despre ce piață liberă mai vorbim? În privința crizei gazelor dată de aparenta stângăcie a responsabililor din UE care au decis să nu mai încheie contracte pe termen lung de furnizare a gazelor din Est pe motiv de „green deal“, fapt ce a determinat explozia prețurilor, se mai adaugă ceva… Ani de zile, anumite entități s-au străduit să-și vândă gazele de șist… Și nu au reușit din motive evidente… Se obțin foarte greu și cu mari sacrificii, în special de mediu. Acum, în urma jocului politico-economic care a determinat criza, prețul gazului de șist și cel al gazului metan s-a cam egalizat. Acest lucru va determina o nouă etapă în exploatarea gazelor de șist, aflate până nu demult în „pericol“ de a-și diminua activitatea ca urmare a prețurilor mici din piață.
O altă problemă care derivă din scumpirea gazelor este scumpirea hranei. Gazele naturale, utilizate ca materie primă pentru îngrăşămintele pe bază de azot, sunt responsabile cu până la 80% din costurile de producţie, arată organizația Fertilizers Europe într-un comunicat. Potrivit acestei organizaţii, preţurile excepţional de mari înregistrate în prezent la gaze naturale au forţat deja numeroase fabrici de îngrăşăminte să îşi reducă producţia, iar setul de măsuri propuse de Uniunea Europeană nu este suficient pentru a rezolva şocul creşterii preţurilor. Și asta pentru că preţurile europene de referinţă la gaze naturale au crescut cu aproximativ 250% în 2021. De altfel, presa internațională remarcă faptul că Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite avertizează în legătură cu o „producţie alimentară semnificativ redusă pentru anul 2022“. Cu alte cuvinte, ne putem aştepta la o creştere masivă a preţurilor alimentelor în acest an pe motiv de scădere a producției. De altfel, anul trecut, alimentele s-au scumpit în întreaga lume cu o medie de 23%, potrivit indicelui preţurilor la alimente al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură. „Din cauza ofertei limitate şi a costurilor ridicate ale îngrăşămintelor artificiale, în 2022 vom avea mai puţin îngrăşământ decât înainte“, a declarat Josef Schmidhuber, reprezentant al Organizației pentru Alimentație. „Dacă vremea devine nefavorabilă, va trebui să luăm în calcul o scădere vizibilă a producţiei de alimente“, ne avertizează directorul.
Așadar, dorința unora de a face foarte mulți bani, profitând de crizele reale sau imaginare, ne-au adus aici… Au speculat până nu au mai putut, pe unde au putut, au împărțit „pupici“ în stânga și dreapta și nu le-a mai păsat de nimic. Decât de ei. Și de o așa-zisă imparțialitate a pieței care trebuie să rămână „liberă“ de orice interes străin de al lor…. Oare o piață liberă îndreptată împotriva intereselor de bază ale oamenilor – dreptul de a te încălzi și de a mânca – mai e liberă? Liberă de ce?
Și asta nu-i nimic. Lucrurile nu se opresc aici… Tot „mecanismele pieței“ fac (cică) să crească și prețul țițeiului. Vi se pare 7 lei pe litrul de benzină scump? Asta nu e nimic… Adevărul e, se pare, că tot „înverzirea economiei“ pare a fi responsabilă. Cu termene din ce în ce mai scurte, se face tot posibilul pentru trecerea la motoarele electrice și renunțarea definitivă la combustibilii fosili. Lucru total nerealist, aproape copilăresc. Recent, șeful unei mari companii auto germane a avertizat asupra „interzicerii premature şi nepotrivite“ a motoarelor cu ardere internă pe motiv că, înainte de a renunţa pur şi simplu la ele, trebuie să ştii într-adevăr ce faci… Dar factorilor de decizie nu le pasă. Când își pun ceva în cap, merg până la capăt… Ei cică văd deja luminița de la capătul tunelului și spun că va fi bine… Și noi o vedem și știm că e… locomotiva…
Bogdan PANȚURU