Legumele din România sunt sigure pentru consumatori
„Legumele din România, inclusiv castraveţii, sunt sănătoase şi sigure pentru piaţă, pentru consumatori“, a afirmat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în cadrul unei conferinţe de presă.
De fapt, acesta s-a dorit a fi un mesaj pentru întreaga populaţie, susţinut cu ardoare şi de Radu Roatiş Cheţan, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prezent la eveniment.
Ambii vorbitori au menţionat în mai multe rânduri că, în România, nu au intrat legume infestate cu temuta Escherichia Coli (E Coli), care a îmbolnăvit mii de oameni în Occident, dintre care câţiva au şi murit.
De asemenea, s-a explicat faptul că această bacterie patogenă nu există în interiorul plantelor sau legumelor şi că doar accidental poate infesta numai părţi exterioare. Ca urmare, luarea unor măsuri minime de igienă, cum ar fi spălarea legumelor şi a mâinilor, ne poate asigura sănătatea.
Ministrul a adăugat că E Coli trăieşte în intestinele animalelor, inclusiv ale oamenilor şi că numai unele tulpini sunt patogene.
Pierderi
Valeriu Tabără a spus că refuzul neîntemeiat al populaţiei de a mai consuma castraveţi a adus pierderi imense legumicultorilor. De exemplu, în cadrul unei discuţii cu reprezentanţii SC Hortifruct SRL, în scopul identificării unor soluţii pentru reducerea pierderilor cauzate de criza de pe piaţă, ministrul a fost informat că acest important producător de castraveţi, cu o suprafaţă de producţie de 60 ha de sere, a estimat pierderi de aproximativ 16.000 tone de la începutul crizei şi până la sfârşitul perioadei (1 august a.c.), echivalentul a aproximativ 9 milioane de euro. Se spune că, zilnic, trebuie aruncate la gunoi 200-250 tone.
Promisiuni
Pentru a contracara pagubele suportate de legumicultori, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va solicita ajutor financiar de la Uniunea Europeană. Însă valoarea acestuia este foarte mică, de numai 247.200 de euro (la un curs estimativ de 4,1 lei/euro). Motivul este că se calculează la 4,6% din valoarea producţiei comercializate în anul 2010, conform legislaţiei comunitare.
De asemenea, la propunerea Hortifruct, MADR va distribui gratuit 3.500 tone de castraveţi (conform art. 103d, alin. 4 din Regulamentul 1234/2007) către organizaţii şi fundaţii de caritate, penitenciare, şcoli, instituţii publice de educaţie şi tabere de vacanţă pentru copii, precum şi către spitale şi cămine de bătrâni. În acest sens, pentru a se asigura că potenţialii beneficiari finali nu vor fi reticenţi în acceptarea produselor, ANSVSA va testa fiecare lot care va face obiectul distribuirii şi va emite buletine de analiză.
Conform celor spuse, deocamdată nu se ştie exact dimensiunea pierderilor suferite de fermieri, ţinând cont că nu numai exportul este afectat, ci mai ales consumul intern. La ora actuală, multe super/hipermarketuri nu mai acceptă castraveţi, pe motiv că nu se vând. Totodată, în pieţe au scăzut preţurile până la jumătate, dar şi aşa vânzările merg în continuare foarte prost.
Traian DOBRE
