LAPAR: Noua lege ADS, de ochii lumii şi „ostilă“ fermierilor români

Guvernul susţine că, prin modificarea prin ordonanţă de urgenţă a legii de funcţionare a Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), va proteja interesele fermierilor români după liberalizarea completă a pieţei funciare. Pe de altă parte, reprezentanţii marilor asociaţii de fermieri cred că nu este vorba decât de o tentativă de spălare tardivă a imaginii guvernului şi că ADS s-ar putea întoarce chiar împotriva lor.

Potrivit proiectului de act normativ, cumpărătorii de terenuri trebuie să facă dovada că au studii în domeniul agricol şi că au desfăşurat activităţi agricole pentru o perioadă de cel puţin 5 ani. În plus, ei trebuie să fie înregistrați la organele fiscale ca persoane juridice sau ca persoane fizice care desfăşoară activităţi agricole, cu excepţia celor care se înregistrează potrivit legii speciale la registrul comerţului. De asemenea, proiectul de lege al Guvernului spune că persoanele fizice sau arendașii nu vor putea depăși o suprafață maximă ce urmează a fi stabilită. Persoanele fizice vecine vânzătorului sau arendașii, care, potrivit proiectului, au drept de preemțiune la cumpărarea unui teren, nu vor putea să-l ia dacă dețin deja mai mult teren decât limita ce va fi stabilită.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, este convins că noul act normativ va crea cadrul pentru ca ADS să avizeze orice vânzare sau schimb de teren, dar şi să participe la procesul de comasare a terenurilor.

„Noua lege a ADS va rezolva două probleme. În primul rând, va asigura competitivitatea fermierului român, dându-i şansa fie vecinului, fie arendaşului sau statului să aibă dreptul de preempţiune. Pe de altă parte, ADS va administra capitalul funciar pe care îl are şi va reglementa piaţa funciară. Agenţia trebuie să aibă rolul de a interveni pe piaţa funciară, să cumpere suprafeţe mici şi să vândă suprafeţe mari. Cu alte cuvinte, să ajute la procesul de comasare. Să cumpere parcele de două, trei, cinci sau zece hectare şi să vândă 100 ha, cel puţin“, a afirmat Daniel Constantin.

Piste false şi rea-voinţă faţă de fermieri

Asociațiile de fermieri nu sunt foarte impresionate de noua lege și cred că acestea fac parte dintr-un exercițiu tardiv de imagine, cu atât mai mult cu cât nu s-a ținut cont de nicio propunere a fermierilor, iar ministerul a încercat să-i manipuleze.

„Aceste așa-zise modificări ale legii ADS nu sunt decât niște piste false. Cum poate dovedi un străin că are experiență în agricultură?! Eu pot dovedi la APIA, dar cum dovedește un străin că are experiență?! Ministerul nu a luat în calcul niciuna dintre propunerile asociațiilor de fermieri că, altfel, poate ieșea ceva bun. Am plecat la discuții cu un draft cu modificările legii și am ajuns la discuții cu un alt draft pe care atunci l-am văzut pentru prima oară. Nouă (LAPAR-n.r) ni s-a transmis un draft al proiectului de modificare a legii ADS pe 22 aprilie și ni s-a cerut un punct de vedere imediat, adică în săptămâna următoare. Nu este vorba despre prostie. Este rea-voință. Doar la început a fost prostie și delăsare“, a arătat Daniel Ciobanu, vicepreședinte LAPAR.

Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea, spune că i se pare firesc să existe restricţii la achiziţia de terenuri pentru străini pentru a se evita speculaţiile.

„Mi se pare normal ca cel care vrea să facă o afacere în agricultură să dovedească că are continuitate, că se pricepe la acest domeniu sau că are studii de specialitate. Trebuie impus şi ca o anumită perioadă de timp pământul să nu poată fi vândut, altfel o să devenim străini în propria ţară“, declară Bazon. În opinia lui, dacă ar funcţiona un credit funciar atunci şi românii ar putea avea acces la terenuri. În Vrancea, străinii au ajuns să deţină circa 9% din suprafaţa agricolă a judeţului, investitorii provenind din ţări precum Danemarca, Franţa sau Germania.

Norme locale pentru a proteja terenurile

Daniel Ciobanu spune că România ar putea adopta norme locale pentru a ocoli legislația europeană și a-și proteja terenurile, așa cum fac, de altfel, toate statele europene.

„Ceva nu este în regulă cu cei care conduc Ministerul Agriculturii. Noi am putea juca chiar după regulile impuse de UE, așa cum fac polonezii sau germanii. La Agricultură este vorba despre rele intenții. Sunt puși acolo să distrugă România. (…) Am constatat, în timp, că străinii au un apetit deosebit de a-și întregi averea pe familie, nu pe societăți. Toate modificările aduse legii arendei aduse pe șest nu au urmărit decât să permită persoanelor străine să arendeze pe persoană fizică“, a mai spus Ciobanu.

Un alt indiciu că noua lege este doar un exercițiu de imagine, potrivit oficialului LAPAR, este acela că ea reglementează vânzarea terenurilor atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele fizice autorizate, deci pentru firme, care pot cumpăra, în continuare, nelimitat, teren agricol. El crede că ar trebui sporit rolul comunității locale în decizia de înstrăinare a terenurilor.

„Este o lucrătură a UE. Numai noi și bulgarii nu avem acel articol care prevede prelungirea cu trei ani a liberalizării pieței funciare. Croații, care au aderat după noi, îl au. Condiționalități există în toată Europa, dar acolo pe primul loc vine comunitatea locală, apoi au drept de preempțiune arendașul, vecinul și abia apoi organizațiile precum ADS-ul. SAFER-ul în Franța, un fel de ADS al lor, este condus de agricultori, care, prin camerele agricole, țin o evidență strictă a pământurilor“, a mai punctat reprezentantul LAPAR.

Diplomaţii străini, transformaţi în agenţi imobiliari

România se confruntă cu o avalanșă de cereri pentru cumpărarea de terenuri din partea străinilor, mai ales în zonele mai sărace ale țării. Un astfel de caz este judeţul Vaslui, unde un hectar de teren arabil se vinde cu prețuri mai mici decât în alte zone. De altfel, reprezentanții Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui au şi atras atenţia asupra faptului că în perioada 2013-2014 va fi „inflație“ de vizite ale ambasadorilor străini în judeţ, care se vor transforma în veritabili intermediari de terenuri.

Ioan Nechifor, preşedintele Asociaţiei Grup Est Huşi, spune însă că străinii s-au trezit cam târziu pentru că nu prea mai au ce să cumpere deoarece tot ce a fost de vânzare s-a cam dat, iar unde mai sunt terenuri disponibile nu se vinde pentru că toată lumea aşteaptă preţuri mai bune din 2014.

Legat de proiectul de lege privind reglementarea pieţei funciare, Nechifor susţine că ar fi trebuit să fie favorizaţi fermierii care au deja teren în arendă astfel încât aceştia să aibă întâietate la cumpărare. În acelaşi timp, agricultorul se teme că ADS va ajunge să jongleze cu terenurile pe care le va vinde în funcţie de anumite interese.

Proiect de lege privind piaţa funciară

Pentru a putea cumpăra teren agricol în România, persoanele fizice trebuie să îndeplinească mai multe condiții restrictive, se arată într-un proiect de lege al Guvernului privind reglementarea pieței funciare din România. Astfel, persoanele fizice sau arendașii nu vor putea depăși o suprafață maximă ce urmează a fi stabilită. Persoanele fizice vecine vânzătorului sau arendașii care, potrivit proiectului, au drept de preemțiune la cumpărarea unui teren nu vor putea să-l ia dacă dețin deja mai mult decât limita ce va fi stabilită. Terenurile agricole dobândite prin cumpărare nu vor putea fi vândute pe o perioadă de 10 ani de la cumpărarea acestora. În plus, acestea nu vor putea fi scoase din circuitul agricol pentru o perioadă de 20 ani de la cumpărarea acestora și nici introduse în intravilan prin PUG/PUZ pentru o perioadă de 20 ani de la cumpărarea acestora. Încălcarea acestei legi va atrage răspunderea administrativă, contravenţională, civilă sau penală, după caz.

Marius ŞERBAN