La ţară, jumătate dintre tineri, sub pragul sărăciei
În România, populaţia din mediul rural, care se confruntă cu riscul sărăciei sau al excluziunii sociale, a scăzut constant (de la 45,9% în 2007 la 43,1% în 2009). Totuşi se constată încă valori relativ ridicate faţă de media Uniunii Europene (UE). În anul 2009 se înregistrau 43,1% în România, faţă de 23,1% în UE, se arată într-un studiu recent care ne-a fost oferit de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS).
Conform celor mai recente date oficiale, în anul 2010 tinerii reprezentau mai puţin de 28% din populaţia din mediul rural, respectiv circa 2,6 milioane de persoane.
Factorul educaţional este elementul-cheie în dezvoltarea unei cariere, în condiţiile schimbărilor care au loc pe piaţa forţei de muncă.
În privinţa căutării unui loc de muncă, este de notat faptul că mijloacele mai moderne sunt rar întrebuinţate. Numai 20% au folosit Internetul şi doar 7% au intrat în contact cu o firmă de recrutare. În acord cu structura angajatorilor disponibili pe plan local (mici întreprinderi familiale), dar şi cu dificultăţile de a parcurge distanţe mai mari de 10 km, în absenţa unor mijloace de transport, tinerii se limitează în largi proporţii la metode de căutare cu impact redus.
De la sărăcie relativă…
Din analiză a rezultat că 42,8% dintre gospodăriile în care locuiesc tinerii din mediul rural se află sub pragul de sărăcie relativă stabilit pentru anul 2011, respectiv 451 lei pe adult. Spre comparaţie, datele INS pentru anul 2010 indicau o rată de sărăcie relativă în mediul rural de 37,1%.
Dincolo de dinamica economiei şi a veniturilor populaţiei în perioada 2010-2011, în comparaţia dintre datele INS şi cele obţinute prin ancheta sociologică (ce stă la baza acestui studiu) trebuie ţinut cont de faptul că eşantionul a inclus numai o secţiune a gospodăriilor din mediul rural, excluzând din baza de eşantionare pe cele formate doar din persoane de 36 de ani şi peste.
Totodată, trebuie avut în vedere şi faptul că în România, ca în mai toate alte ţări, riscul de sărăcie este semnificativ mai ridicat în gospodăriile care au un număr ridicat de copii şi care sunt suprareprezentate în acest eşantion în raport cu întreaga populaţie a ţării.
…la sărăcie absolută
Studiul mai arată că mai puţin de o cincime (19%) dintre gospodării se aflau sub pragul de sărăcie absolută, respectiv 258,9 lei pe adult echivalent, excluzând autoconsumul. Profilul tinerilor din aceste gospodării indică un nivel redus de educaţie, aproape 55% dintre tineri având cel mult opt clase absolvite. Categoriile ocupaţionale care corelează cu situaţia de sărăcie absolută sunt şomerii neînregistraţi, respectiv tinerii care nu au un loc de muncă, dar îşi caută unul, însă fără a figura în evidenţele ANOFM (27%), persoanele casnice (31%) şi cei care lucrează ca zilieri în agricultură, majoritatea bărbaţi (6,4% reprezentând circa jumătate din numărul zilierilor agricoli înregistrat la nivel naţional).
Numărul de copii apare ca un factor de risc. O minoritate semnificativă (44%) din gospodăriile cu trei copii şi mai mult de jumătate (54%) dintre cele cu patru sau mai mulţi copii se regăsesc sub pragul de sărăcie absolută.
Puţin peste o cincime (22,4%) dintre tineri fac parte din gospodării care se află între pragul de sărăcie absolută şi cel de sărăcie relativă. În această situaţie, venitul disponibil pe adult echivalent pentru o gospodărie de o persoană este între 258,9 şi 451 lei. Comparativ cu profilul de mai sus, se observă o poziţie socio-economică marginal mai bună. Nivelul de educaţie este tot redus, 40% având maximum opt clase, iar majoritatea dintre aceştia au absolvit gimnaziul.
Sectorul primar, cel mai ridicat din UE
Documentul stipulează că, faţă de alte ţări cu acelaşi nivel de dezvoltare, în România există o pondere relativ mare a persoanelor ocupate în sectorul primar în următoarele ramuri: agricultură, silvicultură, piscicultură şi economia vânatului. În 2008, ponderea populaţiei ocupate în sectorul primar era de 28,7%, cel mai ridicat nivel din UE. Pe poziţiile următoare se situau Polonia (14%), Grecia (11,3%) şi Portugalia (11,1%). Însă, din punctul de vedere al contribuţiei la formarea PIB, utilizarea acestui volum important de resurse de muncă s-a concretizat într-o pondere a sectorului primar de doar 7%.
În 2010, din populaţia ocupată în mediul rural, aproape 36% avea statutul de salariat, 37% îşi desfăşura activitatea pe cont propriu şi aproape 27% efectua prestaţii neremunerate în cadrul familiei. Mai mult de jumătate dintre tinerii săteni aveau ocupaţii din categoria celor cu un nivel redus de competenţe (agricultori şi muncitori necalificaţi), iar 4% dintre ei lucrau în funcţii care necesitau studii superioare.
De unde provine sărăcia
Autorii analizei consideră că riscul de sărăcie provine din faptul că, în gospodărie, nu toţi membrii adulţi reuşesc să aibă venituri din muncă, iar câștigurile (de obicei) singurei persoane care aduce bani în gospodărie sunt prea mici pentru a acoperi nevoile de consum. Conform propriilor estimări, aproape o treime dintre tineri consideră că veniturile gospodăriei nu ajung nici pentru strictul necesar, iar 45%, doar pentru strictul necesar.
Mai mult de un sfert (26,9%) dintre tineri locuiesc în gospodării care se află peste pragul de sărăcie relativă, dar sub venitul median pe adult echivalent, adică între 451 şi 752 lei. Altfel spus, deşi starea economică a gospodăriei este peste pragul de sărăcie, veniturile o încadrează în prima jumătate a gospodăriilor din toată ţara, ordonate după venitul total. În evaluarea subiectivă, aproape jumătate (47%) consideră că veniturile gospodăriei ajung doar pentru strictul necesar.
A patra şi ultima categorie cuprinde tinerii care fac parte din gospodării în care venitul pe adult echivalent depăşeşte mediana veniturilor pe adult echivalent, respectiv 752 lei. Aproape jumătate (48%) dintre aceștia sunt salariaţi, iar un sfert sunt proaspăt absolvenţi.
Venituri mici
Sursele de venit ale gospodăriei indicate de respondenţi sunt diversificate, existând cel puţin o persoană care asigură venituri din salarii (65% din cazuri), alocaţiile pentru copii (41%), pensii şi prestaţii sociale, precum burse şcolare, indemnizaţii (30%), activităţi ocazionale (14%), vânzarea de produse agricole (6%), din munca în străinătate (5%), venitul de inserţie în situaţie de şomaj (2%), alte surse (10%).
În ceea ce priveşte dinamica veniturilor faţă de ultimul an, 49% dintre tineri au indicat că veniturile personale au rămas aceleaşi, 39% că au scăzut, în timp ce pentru 12% au crescut. Asupra veniturilor gospodăriei, răspunsurile prezintă o dinamică diferită. Pentru aproape jumătate (49%) au scăzut, pentru 41% au rămas aceleaşi, în timp ce pentru numai 9% au crescut.
Traian DOBRE