cemrom doloflor

Judeţul Suceava, neatractiv pentru marii procesatori

Share Button

cartofLa nivel naţional, judeţul Suceava se situează pe un loc fruntaş în ceea ce priveşte producerea şi furnizarea de materii prime în industria cărnii şi a laptelui, în timp ce partea de procesare nu este atractivă pentru firmele importante din industria cărnii şi a laptelui, revenind în mare parte unor firme locale sau regionale, o mare parte din materia primă fiind procesată în unităţi de producţie din alte judeţe.

Cartofii produşi la Suceava nu sunt căutaţi de procesatori

Suceava se află în primele patru judeţe cele mai mari producătoare de cartofi. Producţia de peste 300.000 de tone obţinută în anul 2014 este valorificată pentru consumul populaţiei, neexistând nicio fabrică care să aducă plus valoare acestei culturi.

Conform inginerului Vasile Costan, director executiv al Direcţiei Agricole Suceava, situaţia cea mai dramatică se înregistrează pentru producătorii de cartofi, care au ajuns să vândă un tir cu 24 de tone de cartofi cu puţin peste 6.000 de lei. În judeţ se cultivă doar cartofi de consum, iar fabricile de cipsuri consumă numai cartofi din soiuri dedicate special acestui segment. Ţinând cont de riscuri, zona fiind bogată în precipitaţii care determină apariţia rapidă a manei, şi de faptul că nu au putut încheia un contract cu un fabricant de cipsuri, producătorii de cartofi merg în continuare pe soiurile destinate consumului. Singura soluţie salvatoare ar fi existenţa unei fabrici de amidon din cartofi, ce a funcţionat pe vremuri în zona Rădăuţi, dar care şi-a închis porţile.

Calitatea laptelui atrage marii procesatori

În ceea ce priveşte procesarea laptelui, o parte din cantitatea de lapte produsă în judeţ este procesată de două mari fabrici din zonă, Rarăul şi Dorna Lactate, iar restul în fabricile mici şi mijlocii. Unul dintre motivele pentru care nu există un mare procesator este cantitatea mică de lapte conform. În judeţ sunt înregistrate la APIA aproximativ 60.000 de exploataţii cu bovine şi, dacă ţinem cont că sunt aproape 160.000 de capete, rezultă mai puţin de 3 capete pe exploataţie, astfel încât, cu excepţia fermelor cu peste 10 capete, laptele obţinut în gospodăriile cu 1-2 capete nu îndeplineşte cerinţele de calitate. În plus, micii fermieri sunt nemulţumiţi de preţul cu care este plătit un litru de lapte de procesatori şi de cerinţele mari ale acestora, astfel încât preferă să predea laptele la firmele mici.

În judeţul Suceava numărul porcinelor este de 56.500, iar cel al bovinelor crescute în fermele specializate şi în gospodării se ridică la 159.888 capete, situând judeţul pe primul loc la nivel naţional ca efective de bovine. Cu toate acestea, zona a atras doar unul dintre cei mai mari procesatori din industria laptelui, Albalact, care a preluat producătorul de lactate şi brânzeturi Rarăul din Câmpulung Moldovenesc.

„La nivel mondial a scăzut preţul laptelui. La noi, preţul scăzut este şi din cauza modului în care îl obţii. Una e să mulgi vaca la mână şi alta e cu mulgătoarea, când nu ai microorganisme. De exemplu, la o fermă de lângă Liteni, Rarăul le dă 1,4 lei pe litru de lapte. La Moldoviţa, unul dintre micii fermieri se plânge că i se dă 70 de bani pe un litrul de lapte. Procesatorul i-a spus să fie mulţumit şi cu acest preţ, pentru că s-ar putea să nu îl mai ia deloc pentru că vacile nu sunt mulse mecanic, cantitatea de lapte obţinut de la trei vaci este mică comparativ cu cea obţinută de la zece vaci mulse mecanic, laptele nu este conform şi cheltuielile de colectare sunt mari. Înfiinţarea de fabrici de pro­cesare nu este atractivă pentru marile companii, pentru că nu este asigurată o cantitate mare de lapte conform, unităţile de procesare fiind nevoite să îndeplinească anumite standarde. Marii procesatori preferă să aibă fabrici de capacitate mare, iar pentru unii procesatori este mult mai convenabil să aducă lapte standard din import, la un preţ mult mai bun“, astfel a explicat Vasile Costan lipsa marilor procesatori din judeţ.

Bovinele de carne, valorificate în afara ţării

Într-un judeţ în care se găsesc cele mai multe efective de bovine din ţară, crescătorii, atât cei mici cât şi cei mari, care au optat pentru creşterea animalelor din rasele de carne Charolaise şi Angus, care s-au dovedit mai rezistente şi pretabile pentru judeţul Suceava, se plâng de preţul derizoriu primit pentru animalele date la abator. Chiar dacă aceste rase sunt foarte căutate pe piaţa europeană, deoarece carnea are un gard de grăsime sub 10%, preţul oferit de abatoarele sucevene este acelaşi ca şi pentru animalele ajunse la bătrâneţe, tăuraşii autohtoni etc., de 6-8 lei/kg. În lipsa unui procesator mare, abatoarele din judeţ preferă să meargă la o capacitate mică şi achiziţionează animale de prin sate, motiv pentru care cei câţiva crescători de vaci din rase valoroase trebuie să-şi caute desfacere în afara ţării, dacă vor să-şi recupereze cheltuielile.

Asocierea, „liantul“ dintre producători şi procesatori

Un rol important pentru a intra în relaţii comerciale cu marii procesatori este înfiinţarea unei cooperative agricole în judeţ.

„Înfiinţarea unei cooperative în judeţ şi existenţa culturilor planificate pentru ca fiecare fer­mier să ştie ce să cultive, să nu mai punem toţi anul acesta cartofi sau porumb şi preţul să fie mic reprezintă cele mai bune soluţii pentru a avea piaţă de desfacere.

Când am fost în schimb de experienţă la o cooperativă din Franţa am aflat că toamna şi primăvara conducerea cooperativei îi adună pe toţi fermierii şi stabilesc împreună ce şi cât cultivă. Dacă ai 100 ha, anul acesta pui pe 20 ha porumb, pe 30 grâu şi pe 50 ha orz, spre exemplu. Doar în cooperativă agricultura va fi planificată. Cooperativa este a fermierilor, dar va putea încheia contracte cu traderii mari care să le vândă marfa. Vor trebui împărţite suprafeţele astfel încât producţia obţinută să acopere contractele. Dacă ai făcut contract pentru 50 ha de cartofi şi tu ai pus 70 ha este problema ta ce faci cu diferenţa de producţie de pe celelalte 20 ha“, a precizat şeful DADR, Vasile Costan.

Pe modelul asocierii în domeniul vegetal trebuie mers şi în zootehnie şi astfel poţi negocia o cantitate mare de furaje la un preţ bun şi poţi obţine un preţ real de desfacere a producţiei zootehnice, oferta fiind diversificată pentru că un singur furnizor, cooperativa, poate asigura bovine, caprine, porcine.

Silviu BUCULEI

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.