Ingineria umană, joaca de-a Dumnezeu sau soluție pentru combaterea schimbărilor climatice
De-a lungul evoluției acestei civilizații, cercetarea și știința au fost bazele progresului. S-a îmbunătățit incomensurabil calitatea vieții oamenilor și s-au găsit soluții pentru probleme grave de sănătate. Dar cât de fină este linia de demarcație dintre beneficiile pe care le aduce cercetarea și prejudiciile pe care le poate crea? În 2012, omul de știință Matthew Liao, filozof american specializat în bioetică și etică normativă, cunoscut la nivel internațional pentru activitatea sa pe teme precum drepturile copiilor și ale omului, tehnologiile reproductive noi, neuroetica și etica inteligenței artificiale, avansa o teorie cel puțin… controversată. Aceea că, prin modificarea biomedicală a oamenilor, se pot induce tot felul de intoleranțe alimentare, spre exemplu intoleranța la carne roșie, astfel încât consumatorii să renunțe la produsele de origine animală. Cu alte cuvinte, organismul nu le va mai permite oamenilor să consume carne de vacă și atunci creșterea lor nu va mai fi necesară. Implicit așa se reduc și emisiile de gaze puse pe seama bovinelor. Să fie asta o joacă de-a Dumnezeu pe care o v-om plăti în timp?
Pe ce se sprijină teoria
Matthew Liao a invocat în susținerea teoriei sale niște date potrivit cărora agricultura și, în mod special, creșterea animalelor generează cea mai mare sursă de emisii de gaze. Iată ce spunea acesta:
„Un raport al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură estimează că 18% din emisiile cu efect de seră ale lumii (în echivalent CO2) provin din creșterea animalelor, o pondere mai mare decât din transport. Alții au sugerat că segmentul de creștere a animalelor determină cel puțin 51% din emisiile cu efect de seră din lume. Alții au estimat că protoxidul de azot și metanul de la animale se pot dubla până în 2070. Numai acest lucru ar face imposibilă îndeplinirea obiectivelor climatice. Cu toate acestea, chiar și după o estimare mai conservatoare, aproape 9% din emisiile umane de CO2 se datorează defrișărilor pentru extinderea pășunilor, 65% din protoxidul de azot antropic se datorează gunoiului de grajd, iar 37% din metanul antropic provine direct sau indirect de la animale. Unii experți estimează că fiecare dintre cele 1,5 miliarde de vaci ale lumii emite 100-500 de litri (aproximativ 26-132 galoane) de metan pe zi. Deoarece o mare parte dintre aceste vaci și alte animale de pășunat sunt destinate consumului, reducerea consumului acestor tipuri de carne roșie ar putea avea efecte semnificative asupra mediului. Într-adevăr, chiar și o reducere minoră (21-24%) a consumului de carne roșie ar realiza aceeași reducere a emisiilor ca și localizarea totală a producției de alimente, adică având zero „mile-alimentare“. Practic, aceasta este baza pe care omul de știință și-a construit teoria despre care vorbeam în introducerea materialului.
Ce spune autorul?
„Schimbările climatice antropice sunt, fără îndoială, una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntăm astăzi. Există dovezi ample că acestea ar putea afecta negativ multe aspecte ale vieții pentru oamenii din întreaga lume. Soluțiile existente, cum ar fi geoingineria, ar putea fi prea riscante, iar soluțiile comportamentale și de piață obișnuite ar putea să nu fie suficiente pentru a atenua schimbările climatice. În această lucrare luăm în considerare un nou tip de soluție la schimbările climatice, și anume ceea ce numim ingineria umană. Acestea implică modificări biomedicale ale oamenilor, astfel încât aceștia să poată atenua și/sau se pot adapta la schimbările climatice. Susținem că ingineria umană este potențial mai puțin riscantă decât geoingineria și că ar putea ajuta soluțiile comportamentale și de piață să reușească în atenuarea schimbărilor climatice. De asemenea, luăm în considerare unele posibile preocupări etice cu privire la ingineria umană, cum ar fi siguranța acesteia, implicațiile ingineriei umane pentru copiii noștri și pentru societate și susținem ca aceste preocupări pot fi abordate. Concluzia noastră este că ingineria umană merită o atenție suplimentară în dezbaterea despre schimbările climatice.“
Ce implică modificarea biomedicală a oamenilor
În argumentarea sa, omul de știință american a dat și o definiție a ingineriei umane. Potrivit acestuia, „ingineria umană implică modificarea biomedicală a oamenilor pentru a ne face mai buni în atenuarea și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Ingineria umană oferă potențial și un mijloc eficient de abordare a schimbărilor climatice, mai ales dacă este implementată împreună cu tipurile de soluții pe care le-am descris deja. Ingineria umană ar putea ajuta aici. Așa cum unii oameni au intoleranță naturală, de exemplu, la lapte sau raci, am putea induce artificial intoleranță ușoară la carnea roșie. În timp ce intoleranța la carne este în mod normal neobișnuită, în principiu ea ar putea fi indusă prin stimularea sistemului imunitar împotriva proteinelor obișnuite din bovine. Sistemul imunitar ar fi apoi pregătit să reacționeze la acestea și, de acum înainte, consumul de alimente «neprietenoase» ar induce experiențe neplăcute. Chiar dacă efectele nu durează toată viața, efectul de învățare este probabil să persiste mult timp.“
Știința și cercetarea au demonstrat că sunt vitale, așa că nu pot fi considerate o problemă în sine. Însă ne putem pune întrebări legate de moralitatea și etica oamenilor de știință, de ambiția lor de a depăși linia roșie a responsabilității și a precauției? Oare o picătură din ocean poate stârni în final o furtună?
Cercetarea și dezvoltarea din SUA au crescut cu 51 de miliarde de dolari, la 606 de miliarde de dolari, în 2018; Estimarea pentru 2019 indică o creștere suplimentară la 656 de miliarde de dolari | NSF – National Science Foundation.
Potrivit Asociației Americane pentru Avansarea Științei (AAAS), guvernul federal plătește aproape 140 de miliarde de dolari pe an pentru cercetare și dezvoltare, în scădere față de un vârf din 2010 de aproximativ 160 de miliarde de dolari.
În topul țărilor cu cele mai multe investiții în știință și cercetare se află Statele Unite ale Americii, urmate de China, Marea Britanie și Germania.
(D.Z.)