Înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, în linie dreaptă
Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a generat multe dispute de când s-a decis înființarea lui. Pe de o parte actualii guvernanți sunt de părere că FSDI va aduce un suflu nou economiei românești, la polul opus aflându-se criticii care cred că fondul va da lovitura de grație la ce a mai rămas din economia națională. Recent, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții din care spicuim mai jos principalele idei.
Ce face…
Potrivit noului act normativ, scopul fondului este de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic, singur sau împreună cu alte fonduri de investiții ori investitori privați. Iar modelul FSDI este preluat de la alte țări care au astfel de Fonduri Suverane. Astfel, unul dintre cele mai cunoscute Fonduri este cel norvegian care la finele anului trecut a ajuns la valoarea de 1 trilion de dolari. Potrivit Proiectului de lege, FSDI este persoană juridică română, organizată ca societate pe acţiuni, având ca acţionar unic statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice. Capitalul social al FSDI subscris integral la data constituirii este format din aport în natură reprezentat de pachete de acţiuni la diverse companii, precum şi din aport în numerar în valoare de 1.85 mld. lei., se arată în textul actului normativ. Totodată, FSDI va funcţiona ca o societate gestionată în regim dualist, fiind administrată de un Consiliu de Supraveghere şi un Directorat. Activitatea principală a FSDI este efectuarea de investiţii financiare în nume şi pe cont propriu, pentru care îşi asumă riscul tranzacţiilor. Strategia investiţională a FSDI se aprobă de către Guvern şi este corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen mediu şi lung care vizează, fară a se limita, următoarele: a) dezvoltarea infrastructurii în România; b) crearea de locuri de muncă; c) stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii; d) creşterea capitalului uman pe termen lung; e) creşterea competitivităţii economiei româneşti.
Cine conduce…
Potrivit prevederilor actului normativ, din comitetul consultativ vor face parte trei reprezentanţi ai Guvernului şi câte un reprezentant al Băncii Naţionale a României (BNR), al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), al mediului academic, al industriei financiar-bancare, al Parlamentului şi al societăţii civile, iar constituirea comitetului se va face prin ordin al ministrului Finanţelor Publice.
Strategiile comerciale şi comportamentul concurenţial pe piaţă ale companiilor din portofoliul FSDI vor fi stabilite de către acestea în mod independent, fără vreo influenţă, directă sau indirectă, a Fondului şi fără implicarea acestuia în activitatea de zi cu zi a societăţilor pentru care are acţiuni în portofoliu. Potrivit noilor reglementări, este interzis orice schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial între societăţile din portofoliul FSDI. De asemenea, FSDI nu va impune sau nu va facilita, direct sau indirect, schimbul de informaţii sensibile din punct de vedere comercial între societăţile pe care le deţine în portofoliu. Totodată, este interzisă numirea şi participarea aceloraşi persoane în organele de conducere, cum ar fi consiliu de administraţie, consiliu de supraveghere, directorat sau altele, a două sau mai multor societăţi aflate în portofoliul FSDI. Persoanele care sunt deja în conducerea unei societăţi active în acelaşi sector economic nu vor face parte din organele de conducere ale unei societăţi din portofoliul FSDI. În ceea ce priveşte valoarea capitalului social iniţial al FSDI, aceasta se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, în urma aprobării de către adunările generale extraordinare anuale ale acţionarilor societăţilor a situaţiilor financiare anuale încheiate la 31 decembrie 2016.
Cine controlează
Potrivit noii legi, FSDI va contracta servicii de evaluare cu societăţi sau evaluatori autorizaţi care analizează corelaţia dintre valoarea activelor aduse la capitalul social al Fondului şi valoarea capitalului social al acestuia. Astfel, dacă prin raportul de evaluare se constată că valoarea activelor aportate nu coincide cu valoarea capitalului social iniţial al FSDI, se procedează astfel: a) în cazul în care valoarea activelor este mai mare decât capitalul social al FSDI, diferenţa se înregistrează în contul de alte rezerve. Aceste rezerve pot fi ulterior încorporate în capitalul social al FSDI; b) în cazul în care valoarea activelor este mai mică decât capitalul social al FSDI, diferenţa se înregistrează în contul de capital subscris şi nevărsat, se arată în iniţiativa legislativă. Ministerul Finanţelor Publice va evalua anual activitatea şi modul de îndeplinire a obiectivelor FSDI prin raportare la indicatorii de performanţă pe termen mediu şi lung, precum şi la obiectivele specifice de rentabilitate şi risc aferente strategiei investiţionale, inclusiv valoarea activului net al FSDI. În privința banilor FSDI, aceștia pot fi direcţionaţi către capitalizarea unor companii mari de stat care au pierderi sau către proiecte publice, dar astfel de plasamente nu vor da randament în primii 2-3 ani. Managementul FSDI va fi realizat într-o manieră independentă, conform cu politica investiţională pentru a obţine profit, în condiţii de piaţă, prin dobândirea în nume propriu de active şi pasive şi cu asumarea riscurilor asociate unor astfel de activități comerciale.
Doar societăți profitabile
După votul final din Parlament, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că portofoliul FSDI este format numai din companii profitabile. „Am auzit vorbindu-se și în Parlament despre modul în care aceste companii ar folosi acest fond, fel și fel de acuze nefondate că cineva fură banii.“ Sunt companii profitabile, aceasta a fost una dintre condiţiile ca aceste companii să facă parte din fond. Chiar ieri am avut un amendament pentru a ne asigura în plus că selectarea acestor companii se va face pe baza unei analize foarte clare pentru ca fondul să nu fie clasificat în buget ca instrument financiar. S-a aprobat un capital de lucru de 2 miliarde de lei şi un capital social de 9 miliarde, plăţile se fac în tranşe, iar prima tranşă este de 200 de milioane. Restul de tranşe se fac atunci când există şi investiţiile, nu se transferă banii în mod automat către acest fond“, a declarat Teodorovici.
Lista firmelor din FSDI
Din FSDI vor face parte: Complexul Energetic Oltenia, CFR, Societatea Națională de Radiocomunicații, Poșta Română, Electrica, Delgaz Grid SA, E.ON Energie România, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice SA, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, IAR SA, Oil Terminal, Cuprumin, Unifarm, SN Apelor Române, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, CN Aeroporturi București, Nuclearelectrica, Imprimeria Națională, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Conpet, Aeroportul „Traian Vuia“ Timișoara, Uzina Termoelectrică Midia, Telecomunicații CFR, Societatea de Tratament Balnear Recuperare a Capacității de Muncă TBRCM SA, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA și Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale.
Bogdan PANȚURU