Inedit, doi fraţi, la conducerea a două Direcţii Agricole

Fraţii Gheorghe şi Nicolae Budrală sunt un caz unic în ţară: amândoi sunt directori de direcţii agricole judeţene, unul la DAJ Sibiu, altul la DAJ Alba. Primul a fost numit la conducerea agriculturii din Sibiu în 2009, celălalt, din Alba, în martie 2012, după ce a fost adjunct în perioada 2000-2004. Fraţii Budrală s-au născut în Jina (Sibiu), au urmat liceul la Blaj şi facultatea de profil la Cluj. Amândoi au lucrat întâi la CAP, apoi la IAS, iar după 1989 s-au privatizat. După 2000, în ani diferiţi, au revenit în sistemul public, fie la APIA, fie la APDRP, fiind chemaţi apoi să preia, în anumite etape, conducerea executivă a direcţiilor agricole. Şi unul şi celălalt au făcut sau au preluat câteva lucruri care au dus judeţele pe primul loc în ţară.

Sibiu – registrul agricol electronic, în tot judeţul

Directorul executiv al DAJ Sibiu, ing. Gheorghe Budrală, este promotorul unei acţiuni care nu intră în atribuţiile DAJ, însă pentru domnia sa acest aspect nu a avut şi nu are relevanţă, pe principiul că e bine să laşi ceva bun în urma ta: a introdus registrul agricol electronic integrat în 63 din cele 64 de localităţi ale judeţului. Cum a procedat? „Am adunat nişte băieţi pricepuţi, am discutat despre evidenţa agricolă, ei s-au pus pe treabă şi au creat un soft, cu toate aplicaţiile necesare. Să spun că a durat o lună, poate o lună şi ceva. Am mers la primării, în fine… La Sibiu am avut sprijinul prefectului, un tânăr care a înţeles imediat despre ce este vorba – cel de dinainte nici n-a vrut să audă de aşa ceva – şi, împreună, am convins primăriile de avantajul unui registru agricol electronic.

Acum toate îl au. Pe urmă, pe mulţi dintre primari i-am determinat să cumpere tablete; agentul agricol merge în curtea omului şi face pe loc modificarea. Am extins iniţiativa mea la nivelul Regiunii 7 Centru. M-am întâlnit în mai multe rânduri cu colegii directori, le-am spus şi lor despre ce este vorba şi, astfel, Harghita mai are puţin şi va avea evidenţa agricolă sută la sută informatizată. La Mureş proiectul este implementat 25%, la Alba – mai puţin, fiindcă fostul director n-a fost ajutat de autorităţi.“ Registrul este gestionat deocamdată de către DAJ Sibiu. Softul nu a costat nimic, ceea ce înseamnă că se pot face lucruri şi fără o grămadă de bani.

Important este să existe omul care să dorească şi să vrea cu adevărat ceva important. Primăriile plătesc pentru administrare un abonament de 150 lei/lună (200 lei/lună, localităţile mai mari). Baza de date este strict confidenţială şi securizată. La ea au acces doar anumite persoane din primării sau alte instituţii (APIA, DAJ, APDRP, Prefectura). În plus, softul are programe speciale care pot, la un moment dat, să furnizeze date despre numărul fermierilor care s-ar încadra la o anumită măsură de finanţare europeană, pe total judeţ ori pe fiecare localitate. Cât despre preluarea acestei iniţiative la nivel naţional, directorul Budrală a spus că a scris fiecărui ministru al Agriculturii în parte şi nu a primit niciun răspuns.

ALBA – lider în accesarea fondurilor europene

Alba a fost şi rămâne judeţul situat pe locul I în ţară în privinţa accesării fondurilor europene. Secretul constă în faptul că toate autorităţile, că lucrează sau nu în agricultură (DAJ, APIA, APDRP, primării, Prefectură, Consiliul Judeţean Alba), fac muncă de teren încă de prin anii 2000-2004, comunicându-le agricultorilor programul Ministerului Agriculturii şi, din 2007, măsurile pe care pot să le acceseze. Şi în acest an, salariaţii DAJ, însoţiţi de cei de la APIA şi APDRP, cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba, au trecut prin toate comunele. Rezultatul? În cadrul Măsurii 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă şi-au depus dosarele 2.000 de agricultori. Nu se ştie câte dintre acestea vor fi aprobate, dat fiind faptul că punctajul este condiţionat uneori de reguli care se schimbă în timpul jocului, însă directorul executiv al DAJ, dr. ing. ec. Nicolae Budrală, este optimist: „Cred că vor trece toate.“ La sesiunea precedentă, din 2.600 de dosare au primit finanţare 1.700, deşi toate au fost eligibile. Şi Măsura 112 – Instalarea tânărului fermier este în top: „În această sesiune avem deja 500 de dosare, comparativ cu precedenta sesiune, când am avut 220.“ Cât despre modernizarea exploataţiilor agricole, nu există societate agricolă care să nu fi avut cel puţin un proiect finanţat. Referindu-ne la Măsura 141, directorul executiv al DAJ ne spunea că acum lucrurile s-au simplificat: „A fost mult până când omul a văzut ce face vecinul căruia i-au intrat 6.000 lei/an în gospodărie, din care fie a cumpărat o cositoare, un utilaj, fie a realizat o plantaţie. Imediat a decis că trebuie să depună şi el un astfel de proiect. A funcţionat aşadar puterea exemplului.“

Maria BOGDAN