fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

În opinia autorităţilor, satul românesc are viitor

Share Button

zona-ruralaPână la aprobarea noului PNDR de către Parlamentul European, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale organizează întâlniri regionale cu cei interesaţi pentru a aduna sugestii şi propuneri care ar putea îmbunătăţi sau completa programul care canalizează finanţarea de la UE pe problemele prioritare ale ţării.

Noul PNDR, mai flexibil

Una dintre aceste întâlniri a avut loc la Iaşi, în fața unei săli arhipline cu potenţiali beneficiari, la care au participat o comisie formată din domnii George Turtoi, secretar de stat la MADR, Mihai Herciu, director general AM PNDR MADR, Andrei Bălan, şef serviciu şi doamna Daniela Rebeca, director AM PNDR MADR, care au prezentat celor prezenţi – directori ai unor societăţi agricole din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, fermieri, specialişti, cercetători, primari – liniile directoare ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

„S-a lucrat mult, a subliniat în deschiderea întâlnirii domnul secretar de stat George Turtoi. Nu am făcut o treabă, cum se spune, pe genunchi. Nu gândim doar la ce vom avea în perioada următoare. E un program pe şapte ani şi cum îl gândim acum, aşa îl vom avea mâine.“

S-a subliniat faptul că noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală elaborat de MADR aduce schimbări fundamentale care îl vor face mai flexibil, mai consistent şi mai bine direcţionat în funcţie de nevoile reale ale satului românesc, punând accent pe anumite domenii prioritare. Principalele direcţii avute în vedere în noua programare până în 2020 vizează modernizarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole, încurajarea instalării tinerilor fermieri, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rurale, promovarea creării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în mediul rural, în sectorul agricol, dar şi neagricol.

Mai puţină birocraţie

Noua Politică Agricolă Comună 2014-2020 (PAC) are în vedere rezolvarea multiplelor nevoi ale satului românesc, necesită o colaborare complexă şi strategică în această perioadă de şapte ani, în care ţara noastră trebuie să depună eforturi pentru a acoperi, măcar în parte, decalajele de dezvoltare economică şi socială pentru a se înscrie în direcţia de dezvoltare propusă de UE.

Spre deosebire de PNDR 2007-2013, când mulţi dintre solicitanţi se plângeau de greutăţile întâmpinate la întocmirea dosarelor, noul program prevede simplificarea procesului de accesare a fondurilor şi reducerea birocraţiei prin numărul mai mic de documente solicitat în faza de depunere a proiectelor. De asemenea, eliminarea procedurii de achiziţie pentru beneficiari privaţi prin realizarea de baze de date cu preţuri de referinţă şi concentrarea intervenţiilor prin diminuarea numărului de măsuri. La depunerea de proiecte nu se va merge pe sesiuni lunare, ci sesiuni deschise pe toată perioada anului, aşa cum s-a procedat în cadrul Programului SAPARD, proiectele urmând să se depună continuu şi să fie aprobate lunar sau trimestrial în funcţie de valoarea acestuia.

Fermele de familie au prioritate

În ceea ce priveşte investiţiile, de pildă, prioritate vor avea unităţile de procesare, lanțul scurt de aprovizionare şi sprijinirea fermelor de familie mici şi medii, prin familie înţelegându-se rudele până la gradul al III-lea.

Sigur, priorităţile PNDR 2014-2020 sunt multiple şi au stârnit un deosebit interes între participanţii la dezbaterea de la Iaşi. S-au cerut precizări în legătură cu oraşele de până la 20 mii de locuitori şi în ce măsură locuitorii acestora pot beneficia de accesarea unor proiecte în cadrul PNDR.

Multe întrebări au vizat sprijinul pentru tinerii fermieri. Răspunsul celor de la MADR a fost limpede. Vor putea accesa proiecte doar tinerii până la 40 de ani, care se vor instala la sat. „Vom evita, a subliniat Mihai Herciu, să acordăm sprijin celor care locuiesc la oraş şi vin din când în când la ţară. Sunt de asemenea evitate situaţiile în care un tânăr accesează un proiect şi, în fapt, în fermă lucrează o rubedenie în vârstă. Nu poţi face agricultură dacă nu stai zi de zi în câmp sau în fermă. Au de asemenea prioritate cei care au studii de specialitate.“

Propunerile eficiente ar putea să se regăsească în noul PNDR

„Ce se întâmplă cu cele şapte mii de proiecte eligibile în perioada 2007-2013, din care au primit finanţare doar 3.500?“, a întrebat un primar. Răspunsul a fost simplu – toate aceste proiecte pot fi refăcute ţinându-se cont de ceea ce oferă noul PNDR.

Pot face agricultură şi pot beneficia de accesarea unor proiecte profesorii, preoţii şi alţii care locuiesc la sat? Crearea de suprafeţe împădurite vizează doar terenurile improprii agriculturii? Iată doar două dintre chestiunile puse în discuţie care s-au adăugat, aşa cum ne-a relatat domnul secretar de stat Virgil Turtoi, şi la celelalte adunări regionale.

„Şi la Iaşi discuţiile care au avut loc au reflectat interesul major pe care l-a stârnit Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, încă o dovadă că satul românesc are viitor. Aş aminti aici şi faptul că iniţial noi stabilisem ca la instalare tânărul fermier să beneficieze de 60 mii de euro. Cei cu care am stat de vorbă au cerut ca această sumă să fie redusă la 50 mii de euro pentru a mări numărul tinerilor care vor să facă agricultură şi noi am fost de acord. Sigur, exemplele sunt mult mai multe şi toate examinate la nivelul ministerului şi, în măsura în care se dovedesc eficiente, vor fi incluse în Programul pe care îl vom definitiva după ce vom primi varianta trimisă Comisiei Europene.“

Stelian CIOCOIU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.