fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

În ce condiţii cultura de ceapă este rentabilă şi în România?

Share Button

Ceapa este una dintre speciile legumicole cele mai rentabile din punct de vedere economic dacă se reuşeşte practicarea tehnologiilor moderne, efectuarea tuturor lucrărilor, de la înfiinţarea culturii la recoltare, la timp şi de cea mai bună calitate. Aceste cerinţe nu se pot realiza decât în ferme specializate, performante, bine dotate, conduse de fermieri bine informaţi, cu multă experienţă.

În România există trei categorii de producători de ceapă: în prima intră cei mai mulţi dintre ei, şi anume producătorii de subzistenţă care produc ceapă pe o suprafaţă de câţiva metri pătraţi doar pentru nevoile proprii; cea de-a doua categorie este reprezentată de producătorii din zone cu tradiţie (Turda, Pericei, Vinga, Făgăraş, Târgu-Frumos, Râmnicu-Sărat, Filiaşi etc.) care în aşa-zisele ferme de semisubzistenţă produc ceapă atât pentru necesităţile proprii cât şi pentru comercializare pe suprafeţe de până la 1.000 mp, obţinând producţii modeste şi fără mari şanse într-o competiţie europeană. Categoria fermierilor legumicoli care cultivă ceapă pe suprafeţe mari (de la câteva hectare la peste 100 ha) practică tehnologii moderne, obţin producţii mari (peste 50 t/ha) şi de bună calitate însumează cei mai puţini producători. Majoritatea dintre aceştia sunt situaţi în judeţele din zona de sud-est a ţării, cu cele mai bune condiţii pedoclimatice pentru această specie. Din păcate, în prezent în aceste judeţe, în care s-a concentrat producţia de ceapă din România, nu se cultivă ceapă în sistem intensiv decât pe suprafeţe de maximum 500 ha.

Concentrarea şi specializarea fermelor, o necesitate

În ţări cu o agricultură performantă, concentrarea şi specializarea fermelor care produc ceapă s-a făcut în zonele cele mai favorabile. În Olanda, spre exemplu, un număr de 2.831 de fermieri cultivă ceapă pe o suprafaţă totală de 20.650 ha situată în zonele cele mai favorabile (în regiunea Flevoland fiind concentrată peste 50% din producţia de ceapă), revenind în medie cam 7 ha fiecărui fermier. Producţia medie obţinută an de an depăşeşte 52 t/ha, producţia totală realizată depăşind un milion de tone. Din această producţie, aproape 900.000 tone se exportă (15% din exportul mondial de ceapă), pentru consumul intern reţinându-se circa 100.000 tone. Acest exemplu este obligatoriu de urmat şi în ţara noastră.

În România au fost efectuate lucrări de zonare a acestei culturi, deci se cunosc ariile cu favorabilitate ridicată pentru această importantă specie legumicolă. Aceste zone sunt situate în partea de sud, sud-est şi în partea de vest a ţării. În aceste zone s-ar putea concentra peste 80% din suprafaţa cultivată cu ceapă din România. Principalele judeţe care pot să-şi mărească suprafaţa cultivată cu ceapă sunt în primul rând Galaţi, Brăila, Constanţa, Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa. Dacă, în medie, în fiecare din aceste judeţe s-ar cultiva câte 1.500 ha, suprafaţa realizată cu ceapă în această zonă a ţării ar ajunge la 15 mii ha (mai puţin de jumătate din suprafaţa raportată că se cultivă în prezent). Cu o producţie medie de 50 t/ha s-ar putea realiza o producţie totală de 750 mii tone, producţie care ne-ar situa în top 20 mondial.

Motivele oscilaţiei preţurilor

Producţia de ceapă diferă mult de la un an la altul în primul rând ca urmare a variaţiei condiţiilor climatice. Dacă analizăm producţiile de ceapă realizate în ultimii trei ani se constată diferenţe foarte mari. În anii 2009 şi 2010 producţia de ceapă a fost nesatisfăcătoare, ceea ce a dus la creşterea preţului foarte mult (în perioada septembrie-decembrie preţul de vânzare aproape că s-a triplat). Producţiile scăzute au fost determinate atât de întârzierea înfiinţării culturilor, cât şi din cauza lipsei precipitaţiilor. În anul 2011, condiţiile climatice favorabile au favorizat creşterea şi dezvoltarea optimă a plantelor, obţinându-se producţii bune. De asemenea, din cauza preţului bun din 2010, în anul 2011 au fost mărite suprafeţele cultivate cu ceapă, ceea ce a dus la obţinerea unei producţii totale mult mai mari.

În aceste condiţii diferite de climă, producţia obţinută în cei trei ani a fost valorificată la preţuri diferite. Dacă în anul 2010 preţul de vânzare a cepei la fermier a fost de 0,9-1,2 lei/kg (întreaga producţie a fost valorificată până la sfârşitul anului), în 2011 producătorii au vândut o parte din recoltă la un preţ de doar 0,5-0,6 lei/kg, iar o parte o au în stoc şi în prezent, nereuşind să o valorifice la preţul oferit în toamnă. Mulţi dintre producători, dezamăgiţi de modul în care au valorificat producţia, şi-au redus supra­feţele, iar unii chiar au renunţat să mai cultive ceapă în acest an.

Fermierii performanţi care an de an au obţinut producţii bune, sigure şi stabile, cultivă aceeaşi suprafaţă sau chiar îşi măresc suprafaţa cu această specie, fiind siguri că obţin profit.

Ce trebuie să facă un fermier pentru a obţine profit

În funcţie de profitul obţinut, producătorii de ceapă se împart în: producători falimentari care nu reuşesc să-şi acopere cheltuielile, producători care abia îşi acoperă cheltuielile sau obţin un profit minim şi producători performanţi care obţin un profit foarte bun, pe măsura producţiei realizate.

În România o cultură de ceapă care nu realizează o producţie de cel puţin 25 t/ha nu este rentabilă, în primul rând din cauza cheltuielilor mari de producţie, mult mai mari decât în ţările cu agricultură avansată.

Un fermier performant poate obţine o producţie de 70 t/ha, care, valorificată la un preţ de 0,6 lei/kg, realizează un profit de 22.000 lei/ha. Pentru a se obţine această producţie şi acest profit este nevoie să se respecte următoarele: înfiinţarea culturii în timp optim pe terenuri cu grad redus de îmburuienare, utilizarea de cultivaruri performante, realizarea unei desimi optime de 800-900 mii plante/ha, asigurarea unei nutriţii optime a plantelor, asigurarea necesarului optim de apă în funcţie de fenofaze, combaterea la timp a buruienilor, agenţilor patogeni şi a dăunătorilor.

Anul 2012 – un început nu prea favorabil pentru cultura de ceapă

2011 a fost un an favorabil culturii cepei. Înfiinţarea culturilor în perioada optimă, precipitaţiile care au favorizat o răsărire bună au dus la obţinerea de producţii ridicate şi de bună calitate, fapt ce a determinat o scădere drastică a preţului comparativ cu anul anterior. Zăpada abundentă, temperaturile scăzute din luna februarie şi începutul lunii martie vor determina o întârziere a înfiinţării culturilor, ceea ce va duce la obţinerea de producţii mai mici decât în 2011. Recomand producătorilor să nu-şi reducă suprafeţele sau să nu renunţe la a cultiva ceapă, să facă tot posibilul să pună în practică tehnologiile moderne, să efectueze la timp toate lucrările, deoarece numai prin obţinerea de producţii ridicate şi de calitate pot să realizeze profitul aşteptat.

Dr. ing. Niculai POPANDRON
Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Ceapă din România

2 Comments

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.