În Bistriţa, agricultura ecologică, în ascensiune
Fermierii bistriţeni sunt tot mai interesaţi de practicarea agriculturii ecologice, dovadă fiind faptul că numărul celor care şi-au depus cereri la APIA pentru acest sprijin financiar a crescut semnificativ pe tot parcursul anului 2011.
Dacă în anul 2010 în judeţul Bistriţa-Năsăud erau înregistrate doar 172 de ferme în care se practica agricultura ecologică, toate fiind din satul Ardan de pe Valea Şieului, anul acesta 2.136 de bistriţeni s-au arătat interesaţi de practicarea acesteia. Cătălina Găncean, şef serviciu în cadrul APIA Bistriţa-Năsăud, a afirmat că cei 2.136 de fermieri bistriţeni şi-au depus deja cereri pentru sprijinul financiar cuprins între 1.500 şi 2.300 de euro pe an, în funcţie de mărimea exploataţiei agricole. Este vorba despre o perioadă de 3 ani, cât durează conversia fermelor, timp în care agricultorii vor fi verificaţi de un organism abilitat pentru înscrierea în standardele ecologice, alternând culturile conform ciclurilor naturii şi folosind îngrăşăminte precum şi furaje naturale fără fertilizanţi, pesticide sau stimulatori de creştere.
Interes scăzut în zona de câmpie
Ideea practicării agriculturii ecologice a prins mai mult în trei zone din judeţ, cum ar fi Văile Someşului, a Şieului şi Valea Bârgăului. În schimb, în zona de câmpie a judeţului, unde sunt parcele agricole mai compacte, fermierii nu par deloc interesaţi de aceasta.
Din cele 2.136 de exploataţii agricole intrate în procedura de conversie şi certificare ecologică, 2.045 sunt pe sectorul vegetal cu un total de peste 15.000 de hectare, 78 sunt ferme de ovine cu un efectiv de 12.057 capete şi 13 sunt stupării cu un total de 716 familii de albine.
Subvenţiile solicitate în 2011 vor fi plătite până cel târziu în iunie 2012, fermierii din satul Ardan încasând deja banii pentru primul an de conversie, în condiţiile în care aceştia s-au înscris încă din 2010. Beneficiul cel mai mare va fi obţinut peste 3 ani, când preţul muncii lor le va fi plătit cu 50% până la 100% mai bine de către procesatorii autorizaţi ecologic cu care agricultorii din Ardan au încheiat deja contracte în scopul vânzării produselor.
Mai departe, produsele lor – lapte, carne şi fructe – vor fi prelucrate tot ecologic de procesatorii autorizaţi, urmând ca, într-un final, să ajungă pe rafturile magazinelor purtând eticheta „ECO“ cu sigla „ae“, ce va purta numele producătorului, procesatorului şi organismului de inspecţie. De asemenea, fermierii care practică o agricultură ecologică vor putea să-şi valorifice munca şi prin alte modalităţi, ca de exemplu: la poarta fermei, în pieţe sezoniere, în magazine specializate sau chiar prin bursa on-line pentru produse ecologice.
Subvenţia primită pe parcursul celor 3 ani de conversie spre agricultura ecologică nu le exclude pe celelalte obişnuite (sprijinul pe suprafaţa agricolă, pentru zonele defavorizate, subvenţiile pe cap de animal etc.), ci vine în completarea lor tocmai datorită plusului de calitate garantată pe care certificatul de producător ecologic îl conferă mărfurilor acestor fermieri.
Viorel GROSU