Îmbătrânirea populației și bolile românilor, o bombă socială cu efect devastator

Share

Compania de management și consultanță Frames a dat publicității un amplu studiu care ar trebui, cel puțin, să ne dea de gândit… Potrivit studiului, pe an ce trece, populația României îmbătrânește și devine tot mai bolnavă. Potrivit datelor furnizate de lnstitutul Național de Statistică, populația vârstnică a țării noastre a depășit-o cu peste 20% pe cea tânără, cu vârste de până în 14 ani, iar perspectivele următorilor ani indică o accentuare a acestui fenomen.

Numărul bătrânilor de peste 65 de ani, de exemplu, a trecut de 3,8 milioane de persoane (17,5% din total), în timp ce numărul copiilor este de numai 3,19 milioane (14,5%). La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%), o categorie care peste 10-15 ani va ieși la pensie.

În ceea ce privește starea de sănătate, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalității, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer.

Statisticile medicale arată că aproape jumătate din totalul deceselor sunt cauzate de comportamentele riscante în materie de sănătate.


Pe fondul migrației personalului specializat (medici, asistenți, infirmieri) către străinătate, situația asistenței medicale din România a intrat într-o zonă de risc sanitar. România are nevoie urgentă de peste 50.000 de asistenți medicali pentru a face față provocărilor sanitare din următorii ani generate de îmbătrânirea populației și de deteriorarea accentuată a sănătății categoriilor vulnerabile, în special copii și bătrâni.


Rata consumului de alcool și a alimentației nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE. Excesul de greutate, obezitatea și fumatul în rândul adolescenților sunt ridicate în România și au crescut constant în ultimele două decenii. Potrivit studiului Frames, realizat la inițiativa Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila“ și a Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu“ din București, pe fondul acestor probleme România are nevoie urgentă de un plan național de pregătire în zona asistenței medicale.

„Nevoia de personal din clinici, spitale, din cabinetele medicale din țară este uriașă și va crește semnificativ în următorii ani, pe măsura accentuării îmbătrânirii populației. Chiar dacă numărul angajaților pregătiți de noi și de alte instituții a crescut în ultimii ani, pe fondul migrației, multe dintre domeniile sanitare se confruntă cu o criză acută de personal, astfel că, raportându-ne la nivelul populației, mai avem nevoie de cel puțin 50.000 de asistenți medicali“, afirmă prof. Aurelia Șova, directorul Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila“.

Datele Institutului Național de Statistică arată cӑ, în 2020, în România lucrau 137.589 de asistenți medicali cu pregătire medie, cu 18.000 mai mulți decât în 2015. Acestora li se adaugă alți peste 16.784 asistenți medicali cu studii superioare.

Dar, potrivit datelor Eurostat, în pofida creșterii numărului de angajați în ultimul deceniu, numărul de medici și asistenți medicali rămâne cu mult sub mediile UE. În 2019 existau 3,2 medici practicanți la 1.000 de locuitori, acest raport fiind unul dintre cele mai scăzute din UE (media UE fiind de 3,9) și 7,5 asistenți medicali la 1.000 de locuitori (media UE fiind de 8,4).


Potrivit „Studiului privind situaţia asistenţilor medicali din unităţile sanitare publice din România“, realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea“ în ultimii 23 de ani numărul asistenților medicali a scăzut cu 25%, în timp ce numărul pacienţilor a crescut cu 12%.


Analiștii spun că este posibil ca numărul asistenților medicali plecați la muncă în străinătate să atingă cifra de 100.000, România fiind probabil cel mai mare furnizor de asistenți medicali de pe piaţa muncii europene, în condiţiile în care sistemul românesc public de sănătate se confruntă cu cel mai mare deficit de asistenți medicali de până acum.

Asistența medicală în mediul rural, deficitară

Accesul românilor la asistența medicală, mai ales în mediul rural, a devenit mai dificil ca niciodată, riscând astfel să accentueze și mai mult problemele de sănătate ale populației care nu sunt deloc puține și care pot fi prevenite. În țara noastră, „rata mortalității evitabile este a treia cea mai ridicată din UE, principalele cauze ale acesteia fiind bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar și decesele cauzate de consumul de alcool. Mortalitatea din cauze tratabile este de peste două ori mai mare decât media UE și include decesele cauzate de cancer de prostată și mamar care pot fi tratate“, arată raportul State of Health in the EU – România 2021, realizat de Comisia Europeană.

Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România realizat de Banca Mondială și BERD, Vaslui are cea mai mare rată de marginalizare rurală din țară calculată ca acces la servicii medicale, de aproximativ 23% (aproape de patru ori mai mare decât media națională), alături de alte opt județe (Iași, Covasna, Brașov, Botoșani, Galați, Bacău, Sibiu și Mehedinți), marginalizarea rurală existentă fiind de 9-15% din totalul populației rurale.

Un asistent medical comunitar, de exemplu, îngrijește în medie 16 gravide și lăuze și se ocupă în medie de 200 de nou-născuți, copii și adolescenți.

Nevoia de asistenți medicali, mai ales în mediul rural, este semnificativă. Sunt zeci de județe în țară unde, din cauza lipsei de personal, sistemul medical este aproape paralizat, mai ales în zona de prevenție, arată studiul Frames.

Statisticile oficiale vin să confirme declinul

Potrivit datelor INS, numărul spitalelor din țară a scăzut de la 554 în 2015 la 527 în 2020, iar criza COVID a arătat, cu adevărat, dimensiunea problemelor din sistem – lipsa paturilor, a logisticii medicale în general și a angajaților.

Numărul paturilor de spital pentru internare continuă din România, care revin în medie la 1.000 locuitori, a crescut insuficient, de la 6,5 în 2010 la 7 în 2020. Țările dezvoltate au peste 14 paturi de spital la 1.000 locuitori.

Presiunea pe spitale a fost accentuată și de reducerea semnificativă a unităților medicale de prevenție, a cabinetelor medicale în general. Statisticile arată, de exemplu, că numărul cabinetelor medicale de medicină generală a scăzut de la 1.000 în 2010 la 746 în 2020.

Dincolo de scăderea numărului clinicilor de stat există o criză semnificativă și în ceea ce privește dotarea unităților medicale, mai ales din mediul rural.

Potrivit unui studiu citat de UNICEF, standardul minim de dotare pentru trusa medicală de asistență medicală comunitară nu este respectat. Tensiometrul cu stetoscop, de exemplu, lipsește din dotarea a 95% dintre asistenții medicali comunitari.

În plus, doar unul din zece asistenți medicali comunitari are acces la un mijloc de transport. Aproximativ 4 din 10 asistenți medicali comunitari nu au un calculator, laptop sau tabletă cu acces la Internet și doar 30% au acces la Internet 24 ore pe zi, 7 din 7 zile.

O gură de oxigen din sistemul privat

Vestea bună este că sistemul medical privat a încercat și reușit, în unele zone, să compenseze declinul semnificativ al investițiilor din domeniul public de sănătate.

Spre exemplu, numărul cabinetelor medicale de specialitate din sectorul privat a crescut spectaculos, de la 7716 în 2010 la 12274 în 2020, iar perspectivele lui 2022 indică depășirea graniței de 13.000 de unități. Spre comparație, unitățile de stat și-au redus numărul de 1.154 în 2010 la numai 2 în 2020. Și numărul spitalelor private a crescut în ultimii 10 ani, de la 75 la 159.

De altfel, cifra de afaceri a pieței serviciilor medicale private din România a crescut în 2020 cu 11% față de 2019 și a fost cu 312% peste nivelul din 2011, ajungând la 15,4 miliarde de lei. Pentru 2021, datele preliminarii indică o cifră de afaceri de 17 miliarde de lei.

Piața serviciilor medicale private este una dintre puținele în care numărul de companii a crescut substanțial, cu 9% față de 2019 și cu 125% față de 2011, la aproape 23,1 mii de companii în 2020.

Creșterea numărului clinicilor private a pus presiune și pe zona forței de muncă. Numărul personalului sanitar mediu care lucrează în sectorul privat s-a dublat în intervalul 2010-2020, de la 24.630 la 54.540 de angajați.

În total, în 2020 în clinicile private lucrau 78.000 de angajați, cu peste 75% mai mulți decât în 2010.


„În următorii ani vom asista la deschiderea a tot mai multor clinici destinate persoanelor în vârstă, în condițiile în care îmbătrânirea populației se accentuează. La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%). Toți acești oameni în următorii 10-15 ani vor ieși la pensie și vor avea nevoie de asistență medicală de specialitate“, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.


Viitorul, în prim-plan

Potrivit experților, asigurarea unor servicii de sănătate publică optime în viitor trebuie să se afle în prim-planul preocupărilor autorităților. „Dincolo de construcția unor noi spitale și clinici, este absolut esențial ca autoritățile să se preocupe și de asigurarea fondurilor necesare pentru dezvoltarea forței de muncă în acest sector. Spre exemplu, noi, în sectorul privat, avem nevoie de inițiative precum asigurarea garantării unei linii speciale de creditare pentru tinerii care vor să urmeze cursurile de asistent medical. Credite cu dobândă subvenționată și garantate de stat, alături de burse și alte stimulente financiare și fiscale care să le permită să se poată pregăti pentru acest domeniu. O scutire de taxe pentru acest tip de finanțare ar fi absolut necesară“, afirmă prof. Anca Celina Grecu, directorul Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu“.

Potrivit experților, dincolo de bani, de proiectele de construcție ale infrastructurii, este nevoie de o campanie de conștientizare a publicului larg în privința importanței acestei profesii.

„Părinții trebuie să afle și să înțeleagă avantajele de a-și trimite copiii la școlile care pregătesc personal medical. De la liceul cu specialitatea științe ale naturii la cursurile postliceale, copiii se pot perfecționa în așa fel încât să aibă o meserie de viitor, bine plătită, fără emoții legate de locul de muncă“, a mai declarat prof. Anca Celina Grecu, directorul Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu“.

Studiul Frames privind situația asistenței medicale din România a fost realizat la inițiativa Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila“ și a Liceului Teoretic „Dr. Mioara Mincu“.

Bogdan PANȚURU