Piața serviciilor medicale private, nivel record în 2021

Share

Cifra de afaceri a pieței serviciilor medicale private din România a crescut cu 11% față de 2019 și a fost cu 312% peste nivelul din 2011, ajungând la 15,4 miliarde de lei în 2020. Pentru 2021, analiștii KeysFin estimează depășirea pragului de 17 miliarde de lei, pe fondul procesului de testare și al cererii crescute de servicii din privat, în contextul direcționării eforturilor din spitalele publice către tratarea pacienților COVID-19.

Mai mult, rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii medicale private a crescut cu 16% față de 2019 și a fost de 312 ori (+31.080%) mai mare decât minimul istoric atins în 2011, atingând valoarea de 2,6 miliarde de lei în 2020 datorită condițiilor pe care pacienții români le găsesc în spitalele private: calitatea serviciilor oferite, aparatură performantă, spațiile de consult, tratament și intervenții, forța de muncă profesionistă.

„În contextul unui sistem public de sănătate depășit, care s-a concentrat pe gestionarea pandemiei de COVID-19, lăsând la o parte ceilalți pacienți, operatorii medicali privați au venit în sprijinul cetățenilor și au răspuns exact acestor nevoi. Tendința de creștere susținută a acestei piețe, bazată pe investiții și profesionalism, se va menține pe termen mediu. Sistemul public de sănătate ar trebui să urmeze modelele occidentale, mai eficiente, și să înceapă să pună mult mai mult accent pe educație și prevenție, spre exemplu prin programe naționale de screening, iar printr-o schemă de finanțare public-privată, pe modelul sistemului de pensii, susținută și de fondurile europene, să profite de această oportunitate rară, astfel încât România să-și reclădească infrastructura sanitară. O abordare proactivă ar trebui să includă existența know-how-ului atât în software, cât și din medicină și să acopere segmentul de new healthcare care este definit în prezent de avansul tehnologiei, al telemedicinei și al inteligenței artificiale“, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.


Numărul de companii a crescut substanțial

Piața serviciilor medicale private este una dintre puținele în care numărul de companii a crescut substanțial, cu 9% față de 2019 și cu 125% față de 2011, la aproape 23,1 mii de companii în 2020.

Și forța de muncă a crescut cu 1,3% față de 2019 și a fost cu 75% peste nivelul din 2011, ajungând la aproape 78 de mii de angajați în 2020.


Regina Maria, leader

Topul celor mai mari companii după cifra de afaceri a rămas neschimbat în ultimii ani. Toți cei 3 jucători și-au majorat însă cota de piață, astfel că Centrul Medical Unirea SRL, cunoscut publicului sub numele de Regina Maria, se află pe primul loc, după cel mai mare avans anual (nominal și procentual) din top 10, cu o cifră de afaceri de 733 de milioane de lei și 4,8% din total. Med Life SA ocupă locul al doilea, cu venituri anuale de 509 milioane de lei și 3,3% din total, iar SANADOR SRL este pe locul al treilea, cu 410 milioane de lei și 2,7% din total în 2020.

Per ansamblu, top 10 companii care oferă servicii medicale private concentrează aproape 22% din valoarea acestei piețe pe plan local.

Med Life SA (locul 2 după Cifra de afaceri din 2020) a fost și cel mai profitabil jucător, după cel mai mare avans anual din Top 5 de 651%, ajungând la valoarea de 41,8 milioane de lei în 2020. Compania a anunțat recent achiziționarea pachetului majoritar de 60% din Pro Life Clinics, noua companie urmând să fie integrată în rețeaua Sfânta Maria.

Cheltuielile cu sănătatea, între ultimele 5 din UE

Potrivit ultimelor date de la Eurostat, cheltuielile guvernamentale cu sănătatea au fost de aproximativ 12 miliarde de euro în anul pandemiei, situând astfel România pe locul 15, cu 1,1% din totalul Uniunii Europene.

Germania, Franța și Italia au fost în vârful clasamentului, cu 287, 207, respectiv 130 miliarde de euro, iar ca ponderi 26,7%, 19,3%, respectiv 12% din totalul cheltuielilor publice cu sănătatea din UE în 2020. Însă, ca pondere în Produsul Intern Brut datele Eurostat plasează România între ultimele 5 state europene cu doar 5,5% din PIB, departe de Austria, Cehia și Franța, toate cele 3 statele având cheltuieli cu sănătatea aproape duble, de peste 9% din PIB în 2020.

Deși inițial România și celelalte state europene au fost prinse pe picior greșit în privința dotării cu echipamente de protecție, numărul de paturi, ventilatoare sau de personal medical, s-au dezvoltat o serie de mecanisme ce pot fi implementate rapid în cazul unor noi evoluții sanitare similare, conchid analiștii KeysFin.

Ion BOGDAN