cemrom doloflor

Ignoranţa care ne caracterizează

Share Button

Ajutoarele de stat se acordă în concordanţă cu prevederile Tratatului de aderare semnat de România, odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Conform Tratatului de aderare, în perioada 2007-2009 România a putut aplica măsuri de sprijin care nu sunt conforme cu regulile comunitare de ajutor de stat. După o perioadă de tranziţie de 3 ani, 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2009, România este obligată să reorienteze ajutoarele existente în conformitate cu reglementările europene.

Dimensiunea sprijinului financiar

Legislaţia europeană cu privire la ajutoarele de stat spune că acestea se acordă pentru: realizarea investiţiilor, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii producţiei şi pentru măsurile de agromediu.

Ajutoarele de stat pentru realizarea investiţiilor, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii producţiei au în vedere atât producţia primară cât şi comercializarea produselor procesate. Intensitatea acestui ajutor este de 40% până la 50% în cazul zonelor defavorizate şi se referă, în principal, la: achiziţionarea de tractoare şi maşini agricole, construirea sau modernizarea silozurilor, grajdurilor şi la transformarea şi valorificarea produselor agricole.

Ajutoarele de stat pentru agromediu sunt modulate pe unitatea de suprafaţă, agricultorii putând accesa unul dintre cele 3 tipuri de ajutoare, astfel: pentru culturile multianuale ajutorul este de 900 euro/ha, pentru culturile anuale – 600 euro/ha şi în cazul altor utilizări, în afara păşunilor, – 450 euro/ha. Ajutorul se acordă pentru realizarea măsurilor de agromediu şi pentru acoperirea pierderilor de venit ale exploataţiilor, în cazul în care se recurge la aplicarea măsurilor de agromediu.

Nevoia diversificării activităţilor

Diversificarea activităţilor, în cadrul exploataţiilor agricole, are în vedere:

– ajutorul de minimis, care, datorită intensităţii sale de 7.500 euro/3 ani fiscali (pentru anul 2010 poate ajunge la 15.000 euro), nu disturbă piaţa;

– valorificarea diferită a producţiei primare faţă de cea procesată. Diversificarea – transformarea – valorificarea producţiei agricole poate beneficia de un ajutor de 200.000 euro/exploataţie. În scopul construirii unităţilor de procesare, unităţilor de agroturism, ajutorul de stat poate fi majorat.

Vreau să fiu bine înţeles, sunt destul de multe măsuri de ajutor de stat care sunt cuprinse în actualul Program Naţional de Dezvoltare Rurală. Însă acest lucru nu mă împiedică să nu semnalez faptul că există în continuare câteva măsuri de ajutoare de stat care trebuie implementate pentru a putea pune astfel „pe picior de egalitate“ agricultorii români cu ceilalţi agricultori care îşi desfăşoară activităţile în spaţiul comunitar.

Poate crede cineva, care are tangenţă cu lumea agricolă, că măsuri precum reducerea accizei la motorină sau compensarea veniturilor agricultorilor ca urmare a pierderilor cauzate de condiţiile climatice nu sunt folositoare fermierilor?

Înseamnă că trăim în două lumi paralele!

Aşa după cum se cunoaşte, în luna iunie 2009 am căutat împreună cu colegii mei din Ministerul Agriculturii şi cu cei din organizaţiile profesionale să punem pe „tapet“ 2 proiecte de legi, şi anume una referitoare la măsurile cu ajutoare de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi alta pentru întreprinderile agricole mari.

Scopul acestei departajări a fost acela de a nu bloca aplicarea măsurilor, ştiut fiind faptul că, în cazul legislaţiei pentru întreprinderile mici şi mijlocii, procedura este de anunţare la CE, fără însă a fi notificate. Responsabilitatea aplicării în conformitate cu normele legislative europene revine în excusivitate statului membru, iar în cazul măsurilor de ajutor al întreprinderilor mari acestea se notifică la CE şi se aşteaptă avizul de la DG AGRI şi DG CONCURENTA, ţinând cont de intensitatea mai mare a ajutorului.

După adoptarea de către Parlament şi promulgare, măsurile din cele două legi se transformă în HG-uri care trebuie să conţină intensitatea ajutorului, condiţiile de punere în practică, beneficiarii, măsurile de control etc.

Important astăzi este faptul că cele 2 legi trebuie să treacă prin Parlament, iar HG-urile aferente să fie finalizate pentru a fi transmise la CE.

Ajutoare care aşteaptă implementarea

În prezent, există o serie de ajutoare de stat care trebuie implementate, şi anume ajutoare pentru:

– compensarea handicapurilor în anumite zone;
– alinierea la cerinţele standardelor comunitare;
– pensionarea anticipată a agricultorilor sau încetarea activităţilor agricole;
– restructurarea exploataţiilor agricole – comasarea terenurilor;
– sectorul creşterii animalelor;
– remedierea daunelor provocate de catastrofe naturale sau de evenimente excepţionale;
– compensarea veniturilor producătorilor agricoli pentru pierderi cauzate de condiţii climatice nefavorabile;
– combaterea bolilor la animale şi culturi agricole;
– plata primelor de asigurare;
– restructurarea exploataţiilor agricole aflate în dificultate;
– ocuparea forţei de muncă;
– stimularea sectorului de cercetare şi dezvoltare;
– promovarea produselor agroalimentare;
– scutirile fiscale în temeiul Directivei 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii;
– ajutoare de stat sub forma garanţiilor bancare pentru creditele accesate de agricultori.

Este bine de ştiut

Acţiunea de lobby se realizează prin întâlniri „tête-à-tête“ între oficialii de rang înalt şi aici mă refer, în special, la ministrul agriculturii.

Dacă nu vom găsi motivaţia şi resursele să ne mişcăm rapid, vom beneficia, doar punctual, de anumite instrumente care vor fi adoptate la sugestia agricultorilor din celelalte state, dar care nu au nimic în comun cu realitatea din România.

Eforturile iniţiate de Ministerul Agriculturii, începând cu luna august 2009, au fost încununate de succes, mărturie stând cele 5,1 milioane de euro ce vor fi atribuite de Uniunea Europeană crescătorilor de vaci pentru lapte din România. Însă astfel de tipuri de ajutoare, fără o politică clară a sectorului, nu pot duce la o dezvoltare durabilă a mediului rural şi a activităţilor agricultorilor români.

Este toxică ideea că trebuie să ne cerem drepturile doar în faţa Comisiei Europene, fără însă a contacta anterior reprezentanţii organizaţiilor profesionale europene.

Este cunoscut faptul că, la nivel european, funcţionează dialogul social şi nicio decizie nu este adoptată de Comisia Europeană fără a consulta organizaţiile profesionale. Iar dacă reprezentanţii organizaţiilor profesionale europene nu cunosc adevăratele probleme cu care se confruntă agricultorii români, ce răspuns credeţi că vor da aceştia oficialilor europeni la chestionarele înaintate?

Nevoia de profesionişti

Indiferent cine vor fi noul ministru, secretarii de stat, directorii diferitelor direcţii etc., trebuie să avem în vedere faptul că ducem o lipsă cronică de personal calificat, atât din punct de vedere tehnic cât şi din punctul de vedere al cunoaşterii unei limbi importante de circulaţie europeană.

Dacă vom încerca renegocierea anumitor forme de ajutoare de stat, existente până în prezent, care să-şi păstreze valabilitatea măcar numai pentru anul 2010, trebuie să o facem cu oameni calificaţi care să se exprime corect atât din punct de vedere tehnic cât şi într-o limbă cunoscută de cei cărora ne adresăm, altfel vom rămâne în sărăcia în care ne aflăm.

Propunerile de măsuri cu aplicabilitate în sectorul agricol şi în mediul rural vin în majoritatea cazurilor de la organizaţiile profesionale către CE şi într-o măsură mult mai mică invers!

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.