fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Guvernul a trimis în regiunea Nord-Est peste 5 miliarde de lei prin PNDL II

Share Button

Cu o suprafață de 36.850 kmp, reprezentând 15,46% din teritoriul național, regiunea Nord-Est (Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui, Bacău) este cea mai mare între cele opt din țară. Județele cu cel mai întins perimetru sunt Suceava (8.553 kmp) și Bacău (6.621 kmp); de altfel, Suceava este, ca suprafață, al doilea cel mai mare din România, după Timiș. Regiunea deține prima poziție și în ceea ce privește populația, numărul de locuitori ridicându-se la 3,3 milioane, respectiv la 16,4% din populația României. Trei județe – Iași (2), Bacău (5) și Suceava (7) – se regăsesc în top 10 cele mai populate zone din România. Ca putere economică însă, deși are un județ (Iași) plasat pe locul al șaptea ca Produs Intern Brut și un altul (Suceava) printre cele mai puternice din punct de vedere turistic, regiunea se află pe ultima poziție ca PIB/cap de locuitor (20.527,8 lei) sau venituri medii nete lunare/persoană (891,82 lei) și, de asemenea, a înregistrat cea mai mare migrație a locuitorilor din România.

Alimentarea cu gaze și rețeaua de canalizare, la pământ

Ce-ar fi fost de făcut în mod normal pentru a echilibra regiunea sub aspectul infrastructurii publice, măcar în raport cu celelalte din țară? Pesemne, dată fiind puterea economică scăzută, ar fi fost necesare alocări masive de la bugetul central și foarte multe proiecte europene. Lucru care nu s-a întâmplat de vreme ce, iată, infrastructura de utilități publice este precară cel puțin în mediul rural. Regiunea are în componență 506 comune, cu 2.361 de sate, la care se mai adaugă 165 de sate aflate în structura orașelor și municipiilor. Peste 58,37% din populația regiunii locuiește în mediul rural. Doar 335 dintre unitățile administrativ-teritoriale au rețea de apă, 162 sistem de canalizare și 70 dispun de alimentare cu gaze. În privința celei mai necesare dintre utilități, am numit apa potabilă, procentul de acoperire a acestui serviciu în spațiul rural este de 66,20%, mai mare în Bacău (82,35%) și mai mic în Botoșani (57,74%). Cât despre canalizare, aceasta aproape că este ca și inexistentă în Botoșani (8,40%) și redusă în satele din Neamț (23,07%) și Vaslui (23,45%). Dramatică este situația la alimentare cu gaze, procentul regional fiind de 13,83%; cea mai mică rată de acoperire se întâlnește în Suceava (4%) și Botoșani (5,6%), iar cea mai mare, dar sub media națională, în Bacău (24,70%) și Iași (21,50%).

Peste 1.800 km de drumuri din pământ!

Regiunea Nord-Est raporta, în statisticile de acum doi ani, o lungime a drumurilor de 14.890 km. În 2017, 1.843 km dintre acestea erau din pământ, iar 8.895 km – pietruite. La rețeaua de drumuri naționale, județene și comunale se mai adaugă 4.005 km de străzi orășenești despre care nu există date centralizate cu privire la starea lor tehnică. Zona, de fapt întreaga Moldovă, a rămas și astăzi singura din țară care nu are nici măcar un kilometru de autostradă; despre un proiect care să lege fie Suceava de Târgu-Mureș, fie Iașiul de același Târgu Mureș sau despre o magistrală București – Siret (Suceava) se discută poate de 10 ani, dar cu excepția inaugurării unui șantier (între timp abandonat) pentru centura ocolitoare a Bacăului nu s-a întreprins nimic concret.

Grădinițe insuficiente

În regiune mai funcționează 581 de unități școlare, 517 de unități sanitare publice (față de 1.237 mediul urban) și 1.425 private (față de 5.075 mediul urban). Cu privire la infrastructura de educație, interesant este că, deși în regiune se află 17,9% din populația școlară a României, numărul grădinițelor reprezintă numai 7,52% din totalul național, cel al liceelor – 15,87%, iar cel al gimnaziilor – 17,64%. Rezultă de aici că ar trebui construite câteva zeci de grădinițe pentru a se echilibra cumva acest raport dintre numărul de preșcolari și numărul de spații pentru desfășurarea activităților educative.

Alocări bugetare consistente (față de alte județe din țară) măcar în ultimul ceas

Acum, absorbția fondurilor europene pentru dezvoltarea satelor depinde în mare măsură de fiecare localitate. Avem câteva exemple de bune practici inclusiv în cel mai sărac județ din România, am numit Vaslui, cu câteva localități foarte frumos dezvoltate – Pădureni, Ștefan cel Mare, Hoceni –, dar și exemple pozitive din Bucovina, zonele de munte ale județelor Neamț și parțial Bacău, comunele din imediata apropiere a Iașiului etc. Cu referire însă la alocările naționale – iar azi ne referim la Programul Național de Dezvoltare Locală – guvernanții ar fi fost moral obligați să trimită înspre nordul Moldovei sume cu adevărat consistente. Și au trimis, în raport cu celelalte județe, poate unele dintre cele mai mari sume (Suceava se află pe primul loc în țară sub aspectul alocărilor prin PNDL II), dar pentru a recupera decalajul față de regiunile din Transilvania și Banat e posibil să fie necesară cel puțin triplarea alocărilor financiare de la București.

Cele mai multe proiecte care se vor desfășura prin PNDL II provin din Vaslui, Suceava și Botoșani, iar ele vizează lucrări în infrastructura rutieră, alimentările cu apă și sistemul de canalizare, reabilitări/modernizări școli și grădinițe.

Maria BOGDAN

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.