Investitii

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, activ de la 1 ianuarie 2018

Share

Autoritățile au decis: Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) va fi operațional de la 1 ianuarie 2018. Astfel, Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va avea 27 de companii în portofoliu, iar listarea Hidroelectrica va fi decisă tot la începutul lui 2018, au anunțat reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice (MFP). În acest sens, oficiali din Ministerul Economiei sunt de părere că acesta va fi și un bun mecanism pentru politicile guvernamentale.

Un Fond cu miză

„Fondul suveran va fi activ începând cu 1 ianuarie 2018 și va fi un bun mecanism pentru politicile Guvernului. (…) Acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care Guvernul vrea să le îndeplinească, adică Fondul Suveran. Acum așteptăm aprobarea Eurostat și, în momentul în care o vom avea, vom aproba legea în Guvern și apoi o aducem la Parlament. Poate mulți dintre voi vor să știe cum va funcționa. Încercăm să avem cât mai multe beneficii de la companiile profitabile pe care le deține statul. Încercăm să luăm acești bani și să îi investim în infrastructură. De asemenea, intenționăm să folosim banii pentru investiții brownfield sau greenfield“, a declarat recent fostul ministru al Economiei, Mihai Fifor. Potrivit reprezentanților MFP, FSDI va avea un capital social în numerar de 1,85 miliarde lei, bani proveniți din Trezorerie, din privatizări. Printre companii se va afla și Hidroelectrica, iar un viitor IPO va fi făcut de FSDI, spun reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice. De asemenea, dacă fondul va considera că trebuie să vândă acțiuni ale unor companii din portofoliu, va putea să o facă, dar să rămână cu cel puțin 50+1% din acțiuni. În AGA companiilor vor fi reprezentanții fondului. De asemenea, Fondul va putea cumpăra acțiuni ale unor companii private de pe piața de capital, dar rolul lui este să facă investiții în economie. De remarcat că valoarea contabilă a companiilor din portofoliu, la nivelul anului 2015, este de 45 miliarde lei.

Cine, ce, cum?

În expunerea de motive a autorităților se arată: „Capitalul social al FSDI va fi format din aport în natură reprezentat de pachete de acțiuni deținute de stat la societățile care se vor afla în portofoliul FSDI, precum și din aport în numerar. Pachetele de acțiuni se transferă în proprietatea FSDI, iar acesta va putea dispune liber de ele, în calitate de bunuri proprii. În cazul societăților în care la data preluării statul este acționar integral sau majoritar, FSDI nu va putea înstrăina sub orice formă aceste acțiuni dacă acest fapt va duce la pierderea poziției de acționar majoritar a FSDI la societățile în cauză. Proiectul de act normativ va avea impact asupra veniturilor bugetului de stat începând cu anul 2018, în sensul reducerii veniturilor la bugetul de stat cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acțiunilor transferate în portofoliul FSDI. Această influență va fi recuperată în anii următori primului an de funcționare prin încasarea dividendelor pe care FSDI le va plăti statului, în calitate de acționar unic, potrivit hotărârii Adunării Generale a Acționarilor de repartizare a profitului și stabilire a dividendelor“, se arată în expunerea de motive. Astfel, conform reprezentanților MFP, impactul în bugetul de stat este de 2 miliarde lei pe an, pentru că dividendele vor fi încasate de FSDI. Fondul nu se va lista niciodată, iar scopul lui e să facă profit. Companiile la care FSDI va fi acționar sunt, printre altele, Engie România, Electrica, Delgaz, E.ON Energie România, Biofarm, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, Societatea Națională a Sării, IAR, OIL Terminal, Cupru Min, Unifarm, Societatea Națională a Apelor Minerale, Compania Națională a Apelor Minerale, Romgaz, Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale – Hidroelectrica sau Compania Națională Aeroporturi București.

Ce este FSDI

Mai întâi trebuie spus că MFP a pus, pe 30 august, în dezbatere publică, proiectul de Lege privind înfiinţarea FSDI, elaborat împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Energiei şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, precum şi cu consultarea reprezentanţilor din alte instituţii publice, în cadrul unui grup de lucru şi al unei comisii interministeriale aprobate în acest sens de Guvern. Fondul Suveran presupune gruparea marilor companii rămase sub controlul statului într-un organism cu obiective sincronizate. Problema este că multe companii din componența FSDI au un profit cert (precum Transelectrica, Romgaz), iar altele înregistrează pierderi de mulți ani (Tarom, Termoelecrica sau Compania Națională a Huilei). De aceea specialiștii în domeniu atrag atenția că există pericolul ca Fondul Suveran să se transforme încet dar sigur într-o schemă de subvenție încrucișată de la cei care produc ceva bani către cei care nu produc. Singura excepție ar fi Hidroelectrica, care acum înregistrează un profit substanțial, după ce ajunsese în pragul colapsului. Numai că în presă au apărut opinii potrivit cărora vocile care se opun cel mai vehement acum Fondului Suveran sunt cam aceleași care în urmă cu cinci ani se opuneau la fel de vehement denunțării contractelor cu „băieții deștepți“. Ideea e că în acest moment așa-numitele „firme căpușă“ sunt un pic cam disperate de perspectiva pierderii surselor „grase“ de finanțare de la anumite companii de stat.

Ce va face FSDI pentru România

În primul rând trebuie menționat faptul că prin FSDI se vor face (cel puțin așa susțin guvernanții) autostrăzi, căi ferate rapide şi proiecte energetice. Toate proiectele se vor face prin intermediul unui consorţiu cu bănci de renume mondial precum BERD, BEI, Banca Mondială. Respectivul consorţiu va selecta o companie de proiecte prin care vor asigura finanţarea. La rândul ei, compania de proiecte se va asocia cu fonduri de investiţii private, constructori, bănci de dezvoltare, în care FSDI poate fi acţionar cu maximum 49%. „FSDI va dezvolta proiecte greenfield în zonele mai slab dezvoltate unde nu sunt mulţi investitori. În funcţie de resursele naturale existente şi de specificul zonei, se vor realiza unităţi de producţie în principal în următoarele domenii: procesare legume-fructe, procesare legume, metalurgie, îmbuteliere apă minerală, produse farmaceutice, producţia de componente pentru industria de apărare etc. Aceste fabrici pot fi construite şi prin asocierea dintre FSDI cu investitori privaţi, administraţii publice locale, fonduri de investiţii etc. Concomitent cu construcţia noilor unităţi de producţie, Guvernul va sprijini înfiinţarea start-up-urilor şi va susţine IMM-urile din zonă care să deservească fabrica nou construită de FSDI. Scopul este de a crea ecosisteme economice care să contribuie la dezvoltarea economiei zonale, prin crearea de locuri de muncă, asigurarea de venituri mai mari pentru angajaţi, dar şi către autorităţile locale“, a declarat despre acest subiect premierul Mihai Tudose.

Bogdan PANȚURU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *