Fănică din Cudalbi şi-a făcut o fermă europeană

Ştefan Drugan este unul dintre fermierii de succes din Cudalbi, o comună gălăţeană răsărită, cu oameni legaţi de pământ. L-am întâlnit în lanul de porumb, într-o zi din toamna anului trecut. Zice: „Aici ar trebui să se facă cel puţin patru tone boabe la hectar, dar după cum văd eu în solă cred că o să fie în medie şi şapte tone.“

Afacerea a început în 2001. Un fermier l-a îndemnat: „Pune, Fănică, şi fă-ţi şi tu o fermă a ta! Şi creşte-o încet-încet, ca pe o plantă rară…“ Aşa a luat fiinţă societatea  AGROSARC, după iniţialele familiei: Ştefan, Andreea, Răzvan, Cătalina şi prefixul agriculturii.

A început cu cinci hectare pe care a înfiinţat un lot semincer, de porumb, de la Fundulea, soiul Danubiu. Ştefan Drugan era mulţumit: „Porumbul s-a vândut bine, iar suprafaţa cultivată a crescut de la an la an“. În 2006 a făcut primul proiect SAPARD. Îşi aminteşte: „Mi-a fost frică, la început. Gândeam: «Iei banii, dar banii ăştia trebuie daţi înapoi…»  Recolta medie de grâu la neirigat era de 1.200-1.800 kg, iar preţul – 1.000-1.200 lei vechi. Am prins bani prin SAPARD-ul românesc. În total, 285.000 euro. Un an mai târziu, în 2007, mi-am cumpărat utilajele, o combină New Holland TC 56, un tractor Case, un plug reversibil…“

Greu, foarte greu cu banii

Datorită utilajelor performante, dar şi ajutat de condiţiile climaterice, producţiile au crescut, iar preţurile bune îi dădeau speranţe… În 2008 s-a gândit să mai întocmească un proiect european, de aproape 500.000 euro. Şi acum trăieşte zbuciumul acelor zile. „Am făcut proiectul şi am înnebunit umblând după hârtii. Trebuie să ai nervii tari, au schimbat de nouă ori cerinţele de finanţare. În timpul meciului nu schimbi regulile jocului! Când a venit criza la noi, nu a mai împrumutat nicio bancă. Am fost unul dintre puţinii fericiţi pe care i-a creditat CEC-ul, iar aprobarea pentru 200.000 de euro a venit pe 30.12.2008! Cu restul, de 300.000 de euro, m-a creditat BNP Paribas. Au apărut modificări de preţuri la dealeri. Apoi s-a scumpit euro; de la un curs aprobat de 3,731 RON/euro, am cumpărat cu 4,3 RON/euro. Atunci simţeam că înnebunesc; alergam când la Galaţi, când la Constanţa, când la Bucureşti, când eram pe câmp… Important este că am reuşit.“

Când a văzut toate utilajele în curte, lui Ştefan Drugan i s-a umplut inima de bucurie… A reuşit să strângă tot ce era mai bun în Europa la acel moment. Aproape un milion de euro erau numai utilajele.

Ce ne facem cu zilierii leneşi?

Acum ferma are 540 de hectare şi este specializată pe cereale. De pe 130 hectare cultivate cu grâu s-a obţinut o medie de 2.200 kg, iar la rapiţă (120 hectare) s-au strâns, în medie, 1.700 kg.

Viitorul e o mare necunoscută, mai ales pentru micii fermieri. „Vreau să mă menţin la 540 hectare, maximum 600. În 2009 am avut calamităţi de peste 70 la sută la toate culturile. Deşi Legea nr. 381 era în vigoare, statul român n-a dat niciun leu despăgubire. Sper ca din ce am obţinut în 2010 să acopăr pierderile şi din anii ce au trecut”, îşi închide mica lecţie de management fermierul din Cudalbi.

Marian MUŞAT