Exporturile României ar putea trece, în acest an, de granița de 100 de miliarde de euro
România are toate șansele să atingă, în acest an, granița de 100 de miliarde de euro la capitolul exporturi. Cele mai multe vor merge către Germania, Italia, Polonia, Slovacia, Republica Cehă şi Ungaria, arată o analiză realizată de Moneycorp România.
Potrivit datelor statistice, anunțate de INS, în primele cinci luni din acest an, exporturile firmelor românești au însumat 38,5 miliarde de euro, iar perspectivele arată că, la finele primului semestru, am putea ajunge la 50 de miliarde de euro.
Cele mai multe exporturi au fost cele de mașini și echipamente de transport (47,1%) și alte produse manufacturate (29,6%).
72,7% dintre exporturi au mers către țările Uniunii Europene, valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri fiind de 28 miliarde de euro.
În țările din afara Uniunii Europene, România a exportat bunuri și servicii de 10,537 miliarde de euro, reprezentând 72,7% din total exporturi.
„Chiar dacă exporturile și-au temperat evoluția cu 2,9% față de primele cinci luni din anul trecut, tendința este una pozitivă și arată că economia s-a adaptat provocărilor generate de noile modificări fiscale și mai ales de inflație, cea mai mare din UE în acest an“, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.
„Evoluţia exporturilor româneşti va depinde, în principal, de modul în care principalii noştri parteneri comerciali din Europa, Germania, Italia şi Franţa vor depăși problemele generate de inflație, de restructurarea economiei în contextul efectelor războiului din Ucraina și a reconfigurării lanțurilor de producție și aprovizionare.
Premisele sunt încă în zona incertitudinii însă, având în vedere noua politică economică pe care Bruxelles-ul își dorește să o pună în practică pentru relansarea economiei europene, perspectivele se anunță a fi pozitive“, a mai spus Cosmin Bucur.
Pentru România, spun experţii de la Moneycorp, următoarea perioadă va aduce o serie întreagă de oportunităţi în condiţiile în care, din punctul de vedere al raportului preţ-calitate, produsele româneşti se află într-o zonă atractivă, de la materiale de construcţii la produse agroalimentare, textile şi maşini.
„Dacia, principalul exportator al României, vine cu noi modele de automobile, la fel și Ford, industria software continuă să marcheze o evoluție pozitivă, iar exporturile de produse chimice se află pe plus. Restructurarea economică post-pandemică începe să își arate efectele pozitive, mare parte dintre firmele producătoare din România optimizându-și costurile și lansănd noi game de produse și servicii, adaptate noii realități economice“, a mai spus managerul Moneycorp.
Produsele „Made in România“
Principalele produse de export ale României au fost, în ultimul an, maşinile şi dispozitivele electrice, mijloacele de transport, mobilier, materiale de construcţii şi alte produse, produsele agroalimentare, produsele chimice şi mase plastice, produsele metalurgice, textile, confecţii, pielărie, încălţăminte şi produsele minerale.
În 2023, România a exportat de 93 de miliarde de euro (+1,3% față de anul anterior), însă perspectivele lui 2024, stimulate și de efectele inflației, indică atingerea bornei de 100 de miliarde de euro.
Principalele destinații ale exporturilor românești au fost Germania (21,3%), Italia (10,7%), Franța (6,8%), Ungaria (6,6%), Bulgaria (4,1%), Polonia (3,7%), Turcia (3,5%), Cehia (3,3%), Olanda (2,9%) și Marea Britanie (2,9%).
„După ce anul trecut deficitul balanței comerciale s-a îmbunătățit cu 5,1 miliarde față de 2022 (-15,1%), la 28,9 miliarde euro, sperăm că trendul se va menține și în acest an. După primele cinci luni, asistăm, din păcate, la o creștere a deficitului balanţei comerciale (FOB/CIF) la 12,288 miliarde de euro, mai mare cu 1,230 miliarde de euro (+11,1%) față de perioada similară din 2024. Există însă șanse ca, pe fondul unei creșteri semnificative a exporturilor de produse agricole și mașini, în toamnă, datele privind deficitul să se îmbunătățească“, arată analiza Moneycorp.
Potrivit analizei Moneycorp, evoluţia exporturilor româneşti va depinde, într-o măsură semnificativă, de modul în care autorităţile vor sprijini relansarea economiei.
„România are un potențial foarte mare în privința relocării activităților de producție, cu focus pe exporturi. Eforturile de extindere a autostrăzilor și a rețelei de cale ferată, alături de investițiile tot mai ample în parcurile logistice, fac din România o destinație interesantă pentru investitori.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,230 miliarde de euro, în primele patru luni din acest an, în creştere cu 34,14% comparativ cu 2,408 miliarde de euro, în perioada similară din 2023, iar trendul este unul în continuare pozitiv, în pofida provocărilor generate de inflație și mai ales de cadrul fiscal instabil“, arată analiza.
Hub regional
Potrivit unui studiu Frames, Romania are toate șansele să devină un adevărat hub regional în domeniul logistic, al producției și al serviciilor transfrontaliere, investițiile preconizate pentru anii următori depășind 10 miliarde de euro.
Cheia investițională o reprezintă dezvoltarea infrastructurii de parcuri industriale, cu oferte integrate de depozite, spații de producție, servicii, transport și conectivitate. Cele mai atractive zone investiționale sunt Portul Constanța, București/Ilfov și regiunea Centru.
„Faptul că avem o economie pe plus, cu un curs valutar EUR/RON stabil, că nu avem turbulențe majore pe scena politică și că, din punct de vedere al siguranței, avem umbrela NATO, toate aceste elemente reprezintă un garant ca România este «open for business»“, afirmă Cosmin Bucur.
Într-o Europă în care toate ţările vor concura pentru a atrage investiţii, România, cu un cost operaţional redus în comparaţie cu ţările din regiune, are şanse să reprezinte o destinaţie importantă pentru investitori, însă trebuie să facă mai mult pentru a atrage capitalul străin.
Dezvoltarea unor programe de stimulare a producţiei, cu fonduri UE sau de la bugetul de stat, este de natură să ofere un impuls semnificativ economiei, mai ales în sectorul IT&C, în contextul celei de-a patra revoluţii industriale, Industry 4.0, la care şi România va trebui să adere.
Digitalizarea, robotizarea şi noile tehnologii reprezintă un domeniu care trebuie să devină strategic pentru România, un domeniu cu potenţial excelent de export.
„Este nevoie de un efort susţinut al mediului de afaceri şi al statului către o reconstrucție economică pe baze sustenabile și predictibile, care să ofere o alternativă la importuri şi o ofertă competitivă la exporturi“, a declarat Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp Romania.
Potrivit experților, într-un mediu valutar volatil şi ca urmare a presiunilor economice generate de criză, mediul de afaceri trebuie să ia în calcul tot mai mult folosirea unor produse şi strategii de hedging.
„În momente de criză şi incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creştere a volatilităţii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie își dorește o diminuare a volatilității şi o creștere a predictibilității, cel puțin pe termen scurt şi mediu“, menționează Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.
Potrivit acestuia, cel mai de bază şi eficient produs de hedging (acoperirea riscului valutar) este tranzacţionarea la termen (Forward). Acesta presupune fixarea cursului de schimb la care o companie poate cumpăra sau vinde o valută la un moment viitor.
Diferența nivelului de dobândă, între euro/dolar/liră sterlină pe de o parte şi leu pe cealaltă parte, face ca un forward să fie foarte atrăgător în special pentru exportatori (companiile care vând valută și cumpără lei) datorită unui nivel al cursului de schimb superior față de cel oferit „la vedere“ în momentul încheierii tranzacției. Aceasta reduce costul asociat unei astfel de tranzacții şi rămâne un produs pur de acoperire a riscului valutar.
(B.P.)