Exporturile agricole, motor de creştere economică pentru România

furajeEvoluţia importurilor României de pe piaţa UE a fost afectată semnificativ, mai ales în anii 2009 şi 2010 (pe fondul reducerii cererii interne a agenţilor economici şi gospodăriilor populaţiei), de criza economico-financiară globală din 2008 resimţită puternic pe continentul european.

În 1961 România producea 4 milioane de tone de grâu şi 5,75 milioane tone de porumb, producţia medie la hectar fiind de 1,34, respectiv 1,67 tone. La mijlocul anilor ’80 România a ajuns la o producţie de 8,5 milioane de tone de grâu (1988) şi 11,9 milioane de tone de porumb (1985), aceştia fiind anii de maxim. Producţia medie la hectar în anii respectivi a fost de 3,6, respectiv de 3,8 tone.

În 2004 agricultura a reprezentat 12.5% din PIB, valoarea adăugată generată de sectorul agricol crescând cu 19% faţă de 2003. Cu alte cuvinte, un sfert din creşterea cu 8,5% a PIB în 2004 s-a datorat agriculturii. Spre comparaţie, în 2009 agricultura a reprezentat doar 6,3% din PIB.

Cum stăm în comparaţie cu alte ţări în ceea ce priveşte producţia la hectar: în 2009, în Franţa, producţia medie la hectar a fost de 9,1 tone la porumb şi de 7,4 tone la grâu, în România cifrele fiind de 3,4 respectiv 2,4 tone.

În 2006 România a reușit să egaleze (la paritatea dolarului) PIB pe locuitor realizat în 1988. Față de media europeană a produsului intern brut pe locuitor în 2007, de 26.208 de dolari americani și de cea mondială, de 8191 de dolari, România avea un nivel de 7.523 de dolari, aproape de 3,5 ori mai scăzut decât cel european și se afla sub nivelul mediu mondial.

Balanța comercială (export – import)
(vezi tabel în revistă)

La produsele vegetale balanţa este pozitivă începând cu anul 2009. Cea mai favorabilă situaţie se înregistrează în cazul cerealelor, la care diferența între exporturi și importuri a crescut constant.

La animale vii şi produse animale se înregistrează o tendință de scădere a deficitului, începând cu anul 2008.

În anul 2012 exporturile au depăşit importurile la produsele vegetale cu circa 554 mil. euro. La cereale depășirea a fost de circa 963 mil. euro.

2013 este primul an cu balanță pozitivă (331 milioane euro), în principal datorită produselor vegetale, la care exporturile au depășit importurile cu 1.533 milioane de euro.

La produsele alimentare, băuturi şi tutun deficitul se menţine în jurul unei valori medii de circa 880 milioane de euro, de aici necesitatea de a pune accent pe procesarea materiei prime.

În perioada 2010-2013 primele locuri în topul exporturilor României de produse agroalimentare au fost ocupate de porumb, grâu, seminţe de floarea-soarelui, ţigări, seminţe de rapiţă şi orz. Alte produse agricole cu pondere valorică mai ridicată la export au fost: ulei de floarea-soarelui, carne de pasăre şi animale vii din speciile bovine, ovine şi caprine.

În privinţa importurilor de produse agroalimentare din perioada 2010-2013, în top s-au situat zahărul, carnea de porc, porumb, şroturile de soia, preparatele alimentare şi tutunul brut. Alte produse agricole cu pondere valorică mai ridicată la import: seminţe de floarea-soarelui, produse de brutărie-patiserie şi cafea.

Principalele produse importate în anul 2013
(vezi tabel în revistă)

Principalele produse exportate în anul 2013
(vezi tabel în revistă)

Export de cereale în țările UE: Spania, Olanda, Ungaria. Import de carne din ţările UE: Germania, Italia, Austria, Danemarca.

Principalele produse importate în perioada ianuarie-martie 2014
(vezi tabel în revistă)

Principalele produse exportate în perioada ianuarie-martie 2014
(vezi tabel în revistă)

În primele trei luni din 2014 balanţa comercială cu produse agroalimentare a României a înregistrat un excedent de 9,4 mil. euro, comparativ cu un deficit de 308,9 mil. euro în aceeaşi perioadă a anului 2013. România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 1.169,8 mil. euro, cu 324,7 mil. euro mai mult faţă de trimestrul I 2013 (+38,4%), în timp ce importurile, în sumă de 1.160,4 mil. euro, s-au situat la un nivel apropiat de cel înregistrat în perioada similară din 2013.

Raportat la primul trimestru 2013, valoarea exporturilor de produse agroalimentare din primele trei luni 2014 a fost în creştere la majoritatea produselor: porumb (+137,7 mil. euro), grâu (+54,4 mil. euro), ţigări (+25,5 mil. euro), seminţe de floarea-soarelui (+24,4 mil. euro), ulei de floarea-soarelui (+20,6 mil. euro) etc. Notabile sunt încasările obţinute suplimentar din exportul de nuci: +12,2 mil. euro faţă de trimestrul I al anului 2013.

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României. Astfel, în trimestrul I 2014 livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 60,7%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,3%.

Printre factorii de presiune asupra balanţei comerciale se evidenţiază:

• dependenţa structurilor tehnologice şi de producţie interne de importurile energetice şi de materii prime;

• ritmul relativ lent al restructurării şi privatizării din economie şi din industrie;

• influenţele negative ale evoluţiilor de pe pieţele valutare interne şi internaţionale (mai ales cele din ultimii ani), care au „favorizat“ creşterea importurilor şi erodarea competitivităţii exporturilor.

Se poate remarca apropierea exporturilor şi importurilor româneşti (la un nivel mai agregat) de structura comerţului intracomunitar cu produse agricole şi alimentare, relativ mai omogene, semnalând o convergenţă a modelului comercial, dar şi al celui de consum.

Pentru întreaga perioadă de programare financiară 2007-2013 au fost alocate României 9,32 miliarde euro pentru obiective specifice de dezvoltare rurală.

Alocarea pentru PNDR 2014-2020 este de 8,016 miliarde euro, dintre care pentru procesare s-au alocat 469 milioane de euro.

Stimularea exporturilor şi estimările viitoare

Prioritar se urmăreşte creşterea exporturilor de produse cu un grad mediu-ridicat de prelucrare, cu precădere în zone extra-UE (Rusia, India, China, ţările Orientului Mijlociu, unele ţări africane şi din America de Sud).

Ca obiective specifice:

– dezvoltarea reprezentării externe pentru sprijinirea mediului de afaceri în vederea creşterii exporturilor şi atragerii de investiţii străine;

– majorarea fondurilor bugetare alocate pentru promovarea şi susţinerea exporturilor, inclusiv a investiţiilor româneşti în străinătate.

Impactul macroeconomic al acestor măsuri se reflectă în: diminuarea deficitului comercial, creşterea încasărilor valutare, ameliorarea situaţiei balanţei de cont curent, creşterea gradului de stabilitate a monedei naţionale. Impactul social al acestor măsuri se regăseşte în beneficii cum ar fi creşterea gradului de ocupare şi stabilitatea preţurilor.

Majorarea fondurilor bugetare alocate anual pentru promovarea şi susţinerea exporturilor, inclusiv a investiţiilor româneşti în străinătate este o măsură bine-venită.

La culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui, ale căror producții au constituit principalele materii prime de export în anul 2013, la nivelul UE-28 România s-a situat astfel:

• la floarea-soarelui pe locul 1 atât ca suprafață cât și la producție;

• la porumb, pe locul 1 la suprafața cultivată, iar la producție pe locul 2;

• la grâu, pe locul 4 la suprafață și pe locul 6 la producție.

Avantajul competitiv la exportul acestor materii prime se poate atribui producției totale obținute, prețului de vânzare și mai puțin randamentului de producție, la care România are un important potențial de dezvoltare.

Se estimează că în următorii 8-10 ani, prin investiții în capacități de procesare, România va putea să exporte produse procesate cu valoare adăugată, de exemplu produse din carne de pasăre, făină, mălai, ulei vegetal.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

RSS
Follow by Email