Evoluția economică – incertă, pe fondul șocurilor din sistemul bancar
În ultimul an, Rezerva Federală (Fed) a majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din istoria recentă, încercând deliberat să tempereze finanțarea pentru a reduce inflația. „Dar, în acest proces, banca centrală a afectat și finanțele Silicon Valley Bank (SVB), dar și ale altor companii din sectorul bancar“, arată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
Creșterile succesive, care au trimis dobânda de la 0, cât era la începutul anului trecut, la nivelul actual de peste 4,5%, ar trebui în mod special să încetinească segmentele economice care depind foarte mult de banii împrumutați. Printre acestea se numără sectorul imobiliar, atât cel rezidențial, cât și cel comercial. Totodată, ar trebui să reducă ritmul angajărilor și al creșterii salariilor. Dar aceste evoluții pot face ravagii și în bilanţurile băncilor din cauza efectului pe care majorările ratei dobânzii le au asupra valorii obligaţiunilor pe termen lung.
Iar creșterea agresivă a dobânzii-cheie a ajuns să afecteze finanțele Silicon Valley Bank, care deținea mai puține împrumuturi raportat la valoarea depozitelor decât alte bănci, însă bilanțul său era încărcat cu obligațiuni pe termen mai lung. Or, în momentul în care dobânzile cresc, prețul obligațiunilor scade.
Când deponenții au început să-și retragă banii, Silicon Valley Bank a fost nevoită să vândă o parte din portofoliul său de obligațiuni, marcând o pierdere de aproape 2 miliarde de dolari. Fenomenul de retrageri în masă a fost accelerat din cauza panicii, iar restul este deja istorie.
La începutul lui martie, SVB a anunțat că intenționează să strângă o finanțare de 2,5 miliarde de dolari, pentru a compensa „gaura“ din bilanțul său lăsată de aceste retrageri în masă. Acest anunț nu a făcut altceva decât să accentueze panica și retragerile în masă.
Tot în martie, Rezerva Federală, împreună cu Departamentul de Trezorerie și FDIC (Corporația Federală de Asigurare a Depozitelor), a anunțat un plan de anvergură pentru a salva deponenții de la Silicon Valley Bank și Signature Bank, o bancă axată pe criptomonede care s-a prăbușit, și să instituie un program extins de creditare care să sprijine sectorul bancar.
Măsura vizează reducerea presiunii resimțite de bănci și evitarea situațiilor în care acestea sunt forțate să lichideze portofoliile de obligațiuni cu pierderi uriașe, chiar dacă se confruntă cu presiuni de finanțare.
Fed are propriile obiective
Deciziile dramatice ale Fed pot indica faptul că membrii board-ului nu erau pe deplin conștienți despre cât de fragil este sistemul bancar.
Impactul net al crizei de finanțare a băncilor regionale și al noului program de creditare înseamnă, în general, condiții financiare mai puțin prietenoase decât se estima.
În esență, băncile își pot satisface nevoile de lichiditate prin împrumuturi de la Fed. Pentru piața de obligațiuni, structura acestei facilități înseamnă că Fed poate continua majorarea ratelor dobânzilor, fără a accentua problema pierderilor nerealizate din portofoliile de obligațiuni ale băncilor.
Scopul acțiunilor Fed este să restabilească încrederea în sistem, mai degrabă decât să furnizeze un stimul sau să relaxeze condițiile monetare.
„În ceea ce privește Europa, pare puțin probabil ca Banca Centrală Europeană să își modifice poziția față de creșterea costurilor de împrumut în zona euro, la întâlnirea programată joi. Se așteaptă, însă, ca BCE să fie mai reticentă în a anunța o nouă creștere la întâlnirea din luna mai. Este posibil să sugereze că vor urma mai multe creșteri ale ratelor, fără să spună dacă vor fi de 25 sau 50 de puncte de bază, pentru a-și acorda timp de analiză a modului în care evoluează situația macroeconomică“, explică analistul XTB.
Inflația din zona euro nu cedează
Prăbușirea Silicon Valley Bank a generat unde de șoc pe piețe. De asemenea, a ridicat întrebarea dacă riscurile la adresa stabilității financiare vor împiedica băncile centrale să majoreze mult mai mult dobânzile.
În decembrie, BCE a declarat că se așteaptă ca inflația din zona euro să atingă 6,3% în acest an, după care să scadă la 3,4% în 2024 și 2,3% în 2025. Toate cele trei previziuni au fost peste ținta de 2%, ceea ce reprezintă un indiciu clar că factorii de decizie au considerat necesară continuarea procesului de înăsprire a condițiilor monetare.
Varianta core a inflației, care exclude prețurile la energie și alimente și este un indicator mai bun al presiunilor pe termen lung, a atins un nou maxim istoric luna trecută.
O economie rezistentă, majorarea salariilor, o creștere a marjelor de profit corporative și transmiterea întârziată a șocului energetic de anul trecut în alte sectoare ar putea menține inflația core la niveluri ridicate, accentuând presiunea asupra BCE de a continua creșterea ratelor pentru cel puțin câteva luni.
Însă, băncile centrale vor trebui acum să ia în considerare impactul oricărei majorări a dobânzii asupra stabilității sistemului financiar. O pauză a procesului de înăsprire în cadrul întâlnirii de săptămâna viitoare a Fed ar putea oferi spațiul necesar pentru a ancora temerile legate de stabilitatea financiară, înainte de a relua majorările la întâlnirea următoare.
Acest lucru ar invita piețele și publicul să creadă că hotărârea Fed de a lupta împotriva inflației este valabilă doar până când apare un factor de risc pe piețele financiare sau în economia reală, ceea ce ar afecta credibilitatea instituției.
Prognoze amestecate în rândul bancherilor
Incertitudinea actuală este observată și în cazul prognozelor cu privire la decizia Fed.
În timp ce Goldman se așteaptă ca Fed să mențină nivelul ratei dobânzii, Nomura estimează că banca centrală a SUA va reduce rata dobânzii cu 25 de puncte de bază.
Moody’s se așteaptă ca Fed să continue înăsprirea politicii monetare, în ciuda problemelor din sectorul bancar. De asemenea, Goldman Sachs și Barclays Bank estimează că Fed va lua o pauză în procesul de înăsprire monetară.
Totuși, în anumite cazuri, dintr-o criză se poate naște oportunitatea, iar în cazul de față oportunitatea a fost pentru băncile majore. De exemplu, Bank of America a reușit să atragă depozite de peste 15 miliarde de dolari după colapsul SVB. Conform surselor Bloomberg, fluxurile au venit de la clienții temători care și-au mutat banii într-o instituție care este considerată „too big to fail“, fiind a doua cea mai mare bancă din Statele Unite.
(I.B.)