Euro „Pa“ sau Euro „Da“. Cât de bine ar fi să trecem la moneda euro

Este evident că Uniunea Europeană luptă din toate puterile să supraviețuiască. Liderii de la Bruxelles caută soluții și vin cu propuneri. Declarațiile acestora din ultima perioadă au scos pe tapet câteva idei, din care două vizează direct România, dar și Bulgaria. Prima: cele două țări ar trebui să intre în zona Schengen. A doua: aderararea României la zona euro până în 2022. Ce ar însemna asta? Nu vom insista asupra problemei Schengen pentru că rezultatele ar fi evidente – libera circulație ar fi garantată pentru cetățenii români, dar ar oferi o supapă și pentru imigranții care deja sufocă în mod dramatic țările care sunt în Schengen. Cum rămâne cu problema euro?

De ce este importantă euro pentru UE

Moneda euro este cea pe care s-a clădit uniunea bancară şi cea fiscală în cadru UE, iar o monedă unică pentru toate țările Uniunii a fost până acum ignorată și considerată o problemă pe termen lung. Oficialii europeni spun că fără o monedă unică nu poate exista o piață comună reală, dar au recunoscut că adoptarea monedei unice este practic imposibilă, în principal din motive politice. Ambele elemente ţin de conceptul de Statele Unite ale Europei, adică de cedarea a mare parte a suveranității naţionale către o structură centrală. Lucru încă inacceptabil pentru unele țări membre UE, în special pentru cele din estul Europei și nu numai. Două sunt problemele care îi fac pe responsabilii europeni să se grăbească: amenințarea economică a SUA după alegerea președintelui Donald Trump și fluxul mare de imigranți în unele state ale UE, precum Germania, Franța, Italia, Grecia. În acest context s-au înteţit semnalele care anunţă o posibilă trecere a României la euro de la 1 ia­nuarie 2022. Iar dacă România respectă criteriile nominale, nu același lucru se poate spune despre criteriile reale de adeare la moneda unică. Și asta pentru că diferenţa uriaşă între nivelul de trai din România și media din zona euro este mai importantă astăzi decât îndeplinirea criteriilor nominale. Europa nu uită că ţări precum Grecia şi Portugalia, care îndeplineau mult mai bine ambele criterii decât România, atunci când au trecut la euro – cel puțin în cazul Greciei – procesul s-a dovedit aproape un dezastru. De altfel, trecerea la moneda euro a fost dureroasă chiar și în cazul Germaniei sau al Franței, presa vremii consemnând atunci o scădere considerabilă a nivelului de trai pentru toți cetățenii, inclusiv pentru cei cu venituri mari. Și, nu în ultimul rând, forțarea guvernanților de a crește pensiile și salariile poate fi privită nu neapărat ca o măsură cu iz populist, ci și ca o măsură pentru îndeplinirea criteriilor reale de aderare la zona euro.

Ce zice BNR

Liviu Voinea (foto), viceguvernator al Băncii Naționale, a realizat recent o analiză „România în zona euro, când și cum“, din care spicuim: „România îndeplinește criteriile nominale de convergență, însă sunt necesare reforme structurale. Sunt esențiale: menținerea unor fundamente economice solide, reducerea tensiunilor care se acumulează pe fondul creșterii economice peste potențial, întreținerea unui sentiment favorabil al pieței. Euro este un proiect politic – deci este nevoie de o decizie politică. (…) Din punct de vedere economic, trecerea la euro are implicații majore. Sunt necesare reforme structurale care să contribuie la adâncirea convergenței cu țările membre, ca să putem culege beneficiile aderării la zona euro. Există un cost de oportunitate al amânării adoptării euro. Decalajele dintre România și zona euro se pot adânci. Nu vom putea participa la luarea unor decizii care ne privesc. (…) Trebuie să ne apropiem de structura ocupării și veniturilor din zona euro, spre deosebire de experiența altor țări din flancul sudic. România trebuie să evite capcana venitului mediu. Aceasta este specifică statelor în curs de dezvoltare care au dificultăți să facă pasul următor și să devină economii dezvoltate. Capcana constă în aceea că, odată ce veniturile populației ating un anumit nivel (între 8.000 și 12.000 de dolari pe an), apare o tendință de plafonare. Firmele sunt subcapitalizate (raport 2:1 între datorii și capital). Accesul la finan­țare bancară este necesar și intermedierea financiară trebuie să crească, dar împrumutul nu înseamnă capital. (…) Trebuie urmărită reducerea arieratelor la companiile de stat, însă pierderile din sectorul privat reprezintă 90% din totalul pierderilor din economie. Aproape o firmă din 3 înregistrează pierderi constante și chiar capital negativ. În sectorul bancar, băncile cu pierderi au adus capital. În sectorul real, firmele cu pierderi nu au adus capital. Trebuie eliminate barierele de ieșire de pe piață. (…) Problema este capacitatea scăzută de colectare. Un instrument esențial al politicii fiscale care lipsește: globalizarea veniturilor însoțită de deduceri. Nu putem cheltui mai mult pentru sănătate sau educație, pentru că gradul de colectare este scăzut. Trebuie corelat efortul de colec­tare cu încasările așteptate. Circa 80% din cheltuielile publice sunt fixe (salarii, pensii, asistență, dobânzi etc.).“

Când lucrurile nu sunt chiar ce par a fi…

Ilie Șerbănescu (foto) este unul dintre economiștii sceptici ai României. Dar, din păcate, tot ce a prezis cu mulți ani în urmă s-a adeverit. În special ideea avansată de domnia sa (chiar la începutul anilor 2000) cum că România se va transforma într-o colonie economică s-a materializat într-o cruntă realitate. În sensul că economia românească e sublimă (creșterea economică a ajuns la cer), dar lipsește cu desăvârșire… Ce crede Ilie Șerbănescu despre integrarea țării noastre în zona euro? „Această aderare este în afara discuției. Dar s-o luăm cu începutul… În general, orice țară își folosește moneda națională ca să-și facă o politică de apărare a economiei naționale, dar și de câștig în cadrul aceleiași economii. Problema e că, în cazul României, nu mai putem vorbi de economie națională, deci statul nu mai are ce să apere, iar în acest context BNR își poate permite să facă doar un singur lucru. Adică să păzească moneda de câștig a marilor companii străine prezente în România – și mă refer aici la leu, astfel încât aceste companii să nu piardă. Cu alte cuvinte, dacă am trece la euro, multinaționalele ar pierde, pentru că nu s-ar mai păstra proporția actuală dintre consumul nostru și profitul lor. Și spun acest lucru pentru că tocmai din leu și din diferența de curs vin marile câștiguri și culmea e că oficialii de la noi au grijă de companiile străine să-și maximizeze câștigurile din această mașinațiune. Mai simplu spus, dacă mâine s-ar trece la euro, pentru străini câștigurile ar fi mai mici”, ne-a declarat analistul economic. Această opinie este întărită de Wolfgang Schaueble, ministru de Finanțe al Germaniei și viitorul șef al Parlamentului German –Bundestag. „Statele care intră în zona euro trebuie să fie capabile să gestioneze o monedă stabilă și puternică, asupra căreia nu vor putea să intervină cu devalorizări“, a declarat recent Wolfgang Schaueble. Mai pe românește, oficialul german atacă direct modelul după care se menține stabilitatea leului, și anume intervenții prin devalorizarea monedei. În concluzie, politica BNR de menținere a cursul leului în funcție de anumite criterii (numai de ei știute) este incompatibilă cu zona euro. Și cancelarul austriac Christian Kern a declarat pentru postul de radio ORF că nu vede rostul unei extinderi a zonelor euro și Schengen, atât timp cât fraudele fiscale, munca detașată care creează dumping și nerespectarea plafonului datoriei publice nu sunt eradicate. „Pur și simplu nu are sens ca zona euro să fie extinsă înainte să fie rezolvate aceste probleme deoarece altfel acestea vor fi și mai mari. (…) Dacă doriți, aceasta este o extindere a problemelor“.

Și asta nu e tot

„Nu mai e un secret că la ora actuală sistemul bancar românesc este patronat din afara țării. Iar funcția principală a băncilor din România, aceea de a finanța economia națională, nu mai există. Băncile străine din România nu fac altceva decât să finanțeze statul român, iar printre scopurile acestor finanțări este ca lucrurile să rămână așa cum sunt, inclusiv chestiunea cu euro. Să nu uităm că singura datorie care a crescut după împrumutul de la FMI făcut acum 10 ani a fost datoria publică. De ce spun acest lucru? S-au luat 20 de miliarde de dolari de la FMI ca să se  finanțeze prin BNR băncile străine din România care în contextual crizei nu mai primeau finanțare de la mamele lor din Occident. În acest context, statul român a fost pus să se împrumute pentru a le da lor, prin BNR, finanțarea care nu mai venea din afară. Iar de plătit, a plătit statul român, adică noi, contribuabilii. Despre creșterea economică a Românei… recent am publicat o scrisoare deschisă către premierul Tudose în care-i spuneam cam așa: Maestre, fii drăguț… Nu te mai păcăli singur… Du-te la INS și cere datele statistice despre economia străină din România și economia autohtonă… Asta îți va arăta că economia străină prosperă și economia românească dă înapoi. De fapt, creșterea economică cu care se laudă guvernanții este de fapt obținută de economia străină din România…“, conchide Ilie Șerbănescu.

Viitorul e… clar?

„Ce se va întâmpla cu România în viitor? Cum o văd peste 10 ani? Absolut cert, România nu va mai exista! Fizic, nu metaforic… Și e logic, pentru că în momentul în care nu mai ai proprietate, povestea se termină… Deocamdată proprietarii României, de bine de rău, trăiesc împreună. Dar atunci când va veni momentul disensiunilor, al conflictelor, își vor împărți bunurile așa cum se face într-o familie, de exemplu… Atunci va fi momentul adevărului. Pentru că, în capitalism, bunul este al proprietarului – el decide cum și ce face cu bunul. Or, noi ca țară am pierdut absolut tot… Sigur, mai avem jumătate din pământuri. Dar dacă se vor înstrăina cu viteza cu care s-a făcut până acum, într-un an-doi nici pământuri nu vom mai avea… Viitorul e clar… “ – Ilie Șerbănescu, analist economic

• „În data de 30 martie 2019 vom fi o Uniune cu 27 de state membre. Trebuie să ne pregătim temeinic pentru acest moment, atât la nivelul celor 27 de state membre, cât și în cadrul instituțiilor UE. Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc la doar câteva săptămâni distanță, în luna mai a anului 2019. Europenii vor avea atunci o întâlnire cu democrația. Ei trebuie să meargă la vot, înțelegând clar modul în care Uniunea Europeană se va dezvolta în anii următori. De aceea, transmit o invitație președintelui Tusk și României, țara care va deține președinția în prima jumătate a anului 2019, să organizeze un Summit special în România în data de 30 martie 2019. (…) Europa are din nou vântul în pânze, dar nu vom ajunge nicăieri dacă nu profităm de el. (…) Așa cum scria Mark Twain, peste ani vom regreta mai mult lucrurile pe care nu le-am făcut decât pe cele pe care le-am făcut. Acum este momentul să construim o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică pentru 2025.“ Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, 13 septembrie, Parlamentul European.

Bogdan PANȚURU