Economic, suntem în Paradis

Potrivit ultimelor statistici, Produsul Intern Brut al României a crescut în trimestrul trei al acestui an, raportat la aceeași perioadă a anului trecut, cu circa 8,8% pe serie brută. Tot statisticile spun că în primele nouă luni din acest an economia României a înregistrat o creştere de 7%. Iar laudele pentru „prospera“ Românie au inundat toată presa. S-a spus despre România că e „noul tigru economic al Europei“, care i-a luat fața chiar și Chinei la creștere economică. Pare prea frumos ca să fie adevărat, am putea spune. Da, teoretic e frumos, practic, nimeni nu „mănâncă“ statistici…

Trezirea la realitate

După ce într-un alt articol agenția de presă Bloomberg „oficializa“ statutul de colonie al României, acum, într-un nou material, face o radiografie rece a „nemaipomenitei“ creșteri economice cu care politicienii noștri se mândresc atât. „Ultima dată când economia României a depășit China a fost anul 2008, cu puțin înainte ca criza financiară să cuprindă cea mai mare parte a planetei. Politicienii s-au bucurat de acest succes înainte ca națiunea din Balcani să simtă efectele crizei. Apoi, aceiași politicieni au fost nevoiți să solicite, în cele din urmă, un plan de salvare de 20 de miliarde de euro“, comentează Bloomberg. Acum, după aproape un deceniu, România a înregistrat în trimestrul trei din 2017 o creştere anuală de 8,8%, depăşind din nou China – a doua economie mondială – ca rezultat al boom-ului determinat de consum, în urma reducerilor de taxe şi a majorării salariilor în sectorul public. Totuși, alte valori economice, cum ar fi inflația și deficitul de cont curent, nu se situează la nivelurile înregistrate înainte de criza din 2008.

„Această creştere economică de tip chinezesc ar trebui să-i facă pe cei care iau decizii să se gândească ce vor face în continuare. România se confruntă cu derapaje pe care pieţele financiare nu le vor ignora“, a declarat Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank România și șef al Consiliului Fiscal al României. Acesta a ținut să sublinieze că „România se confruntă cu derapaje pe care piețele financiare nu le vor ignora“. Colac peste pupăză, coincidență sau nu, la mijlocul lunii decembrie Raiffeisen a anunțat că se retrage de pe Bursa de Valori Bucureşti. „Începând de anul viitor, nu vom mai oferi servicii de tranzacționare cu acţiuni, titluri de stat şi alte instrumente financiare intermediate pe piaţa bursieră, în numele şi pentru clienţii noştri.“

O scurtă radiografie

Dezechilibrele de astăzi nu sunt unele normale, afirmă cei de la agenția de presă. Scăderea bugetului se apropie de limita impusă de Uniunea Europeană, cererea consumatorilor sporește importurile și deficitul de cont curent, iar preţurile de consum cresc după o perioadă de deflaţie. Randamentele obligaţiunilor au urcat deja, anticipând încheierea perioadei de aproape doi ani cu dobânzi scăzute, în timp ce, din rândul statelor din Europa de Est, leul a avut cea mai slabă performanţă faţă de euro anul acesta. Cu România încă cea de-a doua cea mai săracă țară a UE (după Bulgaria), la un deceniu de la aderare, guvernul de la București declară că sunt necesare politici cum ar fi ridicarea salariului minim pentru a depăși diferența de bogăție față de Occident. Cu toate acestea, Banca Naţională a României este îngrijorată de faptul că relaxarea fiscală vine în detrimentul investiţiilor şi, drept urmare, îşi pierde din valoare. Guvernatorul Mugur Isărescu este îngrijorat de experiența din 2008, când, înainte de declanșarea crizei, politicienii români au fost tare mândri că se bat cu China, ca mai apoi să uite tot când au realizat că am fost și noi loviți de respectiva criză. „Nu suntem împotriva stimulării consumului sau a creșterii salariilor, dar trebuie să fim atenți la doză – cât de mult poți accelera fără a fi nevoit să frânezi brusc?“, a spus el. „De câte ori trebuie să ne spargem capul până când ne învățăm lecția?,“ s-a întrebat retoric Isărescu

Avem un PIB de vis…

„Ghici care economie a crescut cu 800% în 25 de ani!“, se întreabă pe pagina sa de Internet analistul economic Lucian Davidescu. „N-a fost până acum zi națională în care percepția generalizată să fie că «lucrurile merg bine», dar dacă facem suma ultimului sfert de secol rezultatul este cel puțin surprinzător. România va depăși anul acesta pragul de 10.000 de dolari pe cap de locuitor. Asta s-a mai întâmplat episodic în 2008 și 2014, dar la un curs mult mai favorabil al dolarului.

Anul viitor va trece, probabil, de pragul de 10.000 de euro și, în funcție de cursul dolarului, sunt șanse să atingă chiar pragul de 12.475 de dolari, cel care face formal diferența dintre țările cu venit mediu-superior și cele cu venit mare. În 1992, PIB-ul pe cap de locuitor coborâse până la un minim al istoriei recente, de 1.100 de dolari. Creșterea de aproape 10 ori în intervalul de 25 de ani este remarcabilă după orice standarde. Procentual este între primele 10 creșteri economice din lume în perioada menționată, într-o ligă de țări care erau la momentul respectiv de trei-patru ori mai sărace chiar și decât România: China (de la sub 400 la peste 8.000 de dolari), Albania (de la 200 la 4.000 de dolari), Guineea Ecuatorială (de la 300 la 8.000 de dolari, după un vârf de peste 20.000, când petrolul a fost scump), Vietnam, Laos, Armenia. În continuare, România rămâne cea mai prosperă economie dintre toate, urmată îndeaproape de China. Mai departe în topul creșterilor, țările cu venit pe locuitor mai mare decât România sunt Cehia (locul 21) și Polonia (locul 30), ale căror economii au crescut de numai cinci ori în intervalul menționat. Singura țară comparabilă din aproape toate punctele de vedere, Bulgaria, cu care până în 2004 am stat la egalitate, a crescut în total de numai șase ori“, explică Davidescu. Culmea e că la coada acestui clasament găsim țări dezvoltate (Germania – 59%, Franța – 54%, Italia – 32%, Japonia – 24%) pentru care chiar și creșterile aparent mici înseamnă mii sau zeci de mii de dolari în termeni absoluți, dar și altele care au arătat ce înseamnă o tranziție cu adevărat ratată (Ucraina – 54%) sau state eșuate (Republica Centrafricană – minus 16%, Gambia – minus 35%). Media ponderată a creșterilor din întreaga lume este undeva la 120% (de la 4.600 la 10.150 de dolari), ceea ce înseamnă că România a reușit să crească de patru ori mai repede. Desigur că această creștere nu se traduce decât parțial în nivelul real al producției de bunuri și servicii sau în nivelul de trai, dar este totuși cel mai „curat“ indicator atunci când vrem să facem o comparație între viteza unor economii diverse.

Potrivit ultimului raport al institutului European de Statistică (Eurostat), jumătate din populaţia României se confruntă cu lipsuri de natură materială şi socială, ţara noastră fiind urmată de Bulgaria. Astfel, cea mai mare rată de sărăcie se înregistrează în România (50%) şi Bulgaria (48%), unde jumătate din populaţie este afectată. Una din trei persoane este afectată în Grecia (36%), Ungaria (32%) şi Lituania (29%). În schimb, statele nordice şi Luxemburg au raportat cele mai mici cote ale degradării condiţiilor materiale şi sociale: 3% în Suedia, 4% în Finlanda, 5% în Luxemburg şi 6% în Danemarca. În UE rata de degradare a condiţiilor sociale şi materiale este mai mare în rândul persoanelor cu un nivel mai redus de educaţie.

Bogdan PANȚURU