Dezinteresul tinerilor pentru agricultură

Cea mai mare provocare a viitorului

Îmbătrânirea populaţiei şi lipsa de interes a tinerilor pentru agricultură sunt unele dintre cele mai grave probleme ale agriculturii de astăzi, potrivit fermierilor. În absenţa unor politici coerente pentru stimularea tinerilor pentru a practica agricultura, există riscul ca, în câţiva ani, să nu mai aibă cine lucra pământul, lucru care va creşte riscul de înstrăinare a acestuia.

Un caz simptomatic în acest sens este cel al unui fermier din Teleorman care vrea să dea pe tavă o întreagă livadă unei familii tinere, dar nu se înghesuie nimeni să profite de ofertă.

„Eu caut de luni întregi o familie de tineri care să se stabilească aici la noi ca să îngrijească o livadă. Le dau şi casă, apartament la cheie, şi toată producţia livezii pe care pot să o vândă, să facă ce vor ei cu ea. Ei bine, nu găsesc o familie de tineri care să vrea să se stabilească la ţară. Am vorbit şi cu popii prin parohii să dea anunţ, am vorbit şi cu rectorul şi cu decanii de la Agronomie să mă ajute şi tot degeaba. Nu vrea să vină nimeni“, a declarat Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă „ASOMAR“ Teleorman.

Sub 10% din absolvenţii de profil aleg o carieră în agricultură

Sectorul legume-fructe nu este o excepţie în acest sens. Şi zootehnia atrage în ultima perioadă tot mai puţini absolvenţi de studii superioare, deşi cererea de specialişti este în continuă creştere în acest sector.

„Din generaţia mea, de exemplu, din 100 de absolvenţi, nu ştiu dacă lucrează în domeniu şapte-opt“, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la o întâlnire recentă cu crescătorii şi exportatorii de animale membri ai Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de bovine, ovine şi porcine din România (ACEBOP).

Ministrul a precizat că o posibilă soluţie pentru creşterea măcar a numărului de tehnicieni agricoli ar fi reluarea orelor de practică agricolă la liceele de specialitate, fapt care ar contribui la creşterea numărului de absolvenţi mai bine pregătiţi şi mai motivaţi în a se orienta către sectorul agricol.

Tinerii „specialişti“ nu deosebesc grâul de orz

Membrii ACEBOP s-au plâns ministrului Agriculturii că le este tot mai greu să găsească tineri specialişti suficient de motivaţi pentru a-şi construi o carieră în agricultură. Asta ca să nu mai vorbim despre calificarea lor, mai mult decât precară.

„Este din ce în ce mai greu să găsim tineri care să muncească în agricultură. Asta ca să nu mai vorbim de faptul că le lipseşte calificarea. Tinerii specialişti, de exemplu, nu deosebesc grâul de orz. La terminarea şcolilor, tehnicienii ar trebui să aibă permis de tractor“, a atras atenţia ministrului Mihai Afiliu, un fermier din Mizil.

Membrii ACEBOP au cerut ministrului Agriculturii să găsească soluţii pentru reorganizarea unităţilor şcolare în sensul reînfiinţării unităţilor de profil agricol şi zootehnic şi dezvoltarea unor programe de sprijinire a tinerilor elevi care urmează cursurile unor unităţi şcolare de profil agricol şi zootehnic prin antrenarea lor în programe de practică în fermele deţinute de membrii asociaţiei.  Aceştia vor să tragă un semnal de alarmă pentru că s-a ajuns ca fermierii români să aducă specialişti din Germania, Franţa, tractorişti şi tehnicieni veterinari din Bulgaria şi Ungaria plătiţi cu salarii la nivelul UE, în detrimentul tinerilor români, care la terminarea studiilor medii nu au competenţe care să le asigure un viitor, susţine Afiliu. El afirmă că s-a ajuns chiar la situaţia în care salariul unui tractorist este mai mare decât al unui economist.

Proprietari cu orice preţ

Oamenii nu se stabilesc la ţară în orice condiţii. De cele mai multe ori, ei vor să fie proprietari, cred fermierii.

„Şi eu m-am confruntat cu o situaţie ca asta. Era o familie din Bucureşti. Le-am dat casă cu tot ce trebuie ca să vină să lucreze la noi la fermă. Până la urmă, n-au stat. S-au dus şi şi-au făcut ei casă, şi-au cumpărat teren în zonă şi s-au instalat aici. Oamenii au nevoie să fie proprietari. Au devenit mai realişti, nu mai vor să muncească zeci de ani fără să se aleagă cu nimic. Cei cu ferme mari care cred că pot sta bine-mersi la Paris, că vin proştii să le muncească pământul, se înşeală“, a declarat George Lazăr, un fermier din judeţul Argeş.

Fermierii pun această situaţie pe lipsa politicilor coerente de stimulare a clasei de mijloc în general şi a exploataţiilor mici şi medii în sectorul agricol.

„Dacă vrei să-ţi vină tinerii la ţară, dă-le credite pe 20-25 de ani să-şi cumpere casă, utilaje ca să aibă cu ce lucra pământul. Acum ce poate să facă un absolvent din agricultură? Decât să vină cu mâna în buzunar la ţară, mai bine stă pe bulevard. Dacă s-ar da credite cu dobândă redusă, nu cu 15% cum dau acum băncile comerciale venite din toată Europa, s-ar mai schimba ceva. A făcut cineva un calcul ca să vadă dacă fermierul rămâne cu un profit de 15%, ca să-şi plătească măcar dobânda?”, se întreabă retoric Lazăr.

În Ungaria, clasa de mijloc este sprijinită, în România, nu.

El a dat exemplul Ungariei, unde politicile statului au susţinut dezvoltarea clasei de mijloc, spre deosebire de România.

„De ce nu fac şi guvernanţii noştri cum a făcut Viktor Orban în Ungaria? Să dea credite cu dobândă redusă pentru micii investitori, nu doar în agricultură, în toate domeniile. E adevărat că ar putea să nu iasă toate afacerile, dar tot ar rămâne ceva şi s-ar dezvolta micile afaceri şi s-ar da de lucru oamenilor“, a punctat fermierul argeşean.

El a pus dezastrul resurselor umane din sectorul agricol şi pe seama slabei organizări şi dotări a liceelor agricole, unde acum se prezintă doar cei mai slabi elevi şi unde baza materială este precară şi nu permite dezvoltarea unor abilităţi practice.

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin a anunţat recent că micii fermierii vor beneficia gratis de proiecte standard pentru a avea acces la fondurile europene. Guvernul a adoptat încă din 15 mai ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri pentru dezvoltarea fermelor de familie, care prevede înfiinţarea unui fond de 300 de milioane de lei ce va fi pus la dispoziţia unor instituţii bancare care să acorde fermierilor credite pe o perioadă de până la zece ani.

Mihai Afiliu, unul dintre cei mai mari fermieri din Prahova, şi-a adus inginer zootehnist tocmai din Republica Moldova, pentru că nu a găsit un specialist în ţară, după ce a tot căutat vreo 2 ani, dornic să vină să lucreze la ferma de la Mizil. „Este un tânăr de 35 de ani, cu experienţă în domeniu, care a fost dispus să vină să muncească la noi“, povesteşte fermierul. Afiliu îi asigură cazare şi salariu. Agricultorul are o fermă cu 500 de vaci de lapte, pentru care avea planuri mari în urmă cu câţiva ani, adică se gândea să mărească efectivele până la vreo 10.000 de capete. Pentru că nu a găsit zootehnist, acestea au rămas doar pe hârtie. Grupul de firme Afiliu Trans din Mizil, deţinut de Mihai Afiliu, exploatează circa 4.000 ha de teren agricol în judeţele Buzău şi Prahova. La acestea se adaugă o fermă de vaci de lapte cu un efectiv de circa 500 de animale, o moară şi o brutărie la Mizil.

Marius ŞERBAN