Deturnare de fonduri? Pădurile subvenționează schemele de sprijin pentru energia solară şi eoliană!

Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva şi Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq atrag atenția că, din veniturile Fondului pentru Mediu obținute prin tranzacționarea certificatelor verzi, nu se întoarce nimic pentru pădurile României!

Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România (Nostra Silva) și Comunitatea Forestierilor din România (Fordaq) trag un semnal de alarmă și atenționează că 331 de milioane de euro au fost alocaţi prin OUG 81/2019 unor agenți economici din sectoare energo-intensive pentru compensarea costurilor mari ale energiei electrice. Iar totul se face în numele schemelor de sprijin pentru energia solară și eoliană!

Rapoartele de progres ale României privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe protocolul de la Kyoto arată că domeniul pădurilor – denumit cu acronimul LULUCF – fixează anual 23,5 milioane tone CO2, aproximativ 30% din emisiile totale de CO2 ale României, după cum se arată în documentul remis presei de Nostra Silva și Fordaq. Astfel, veniturile din valorificarea certificatelor de carbon de către România constituie o sursă de alimentare a Fondului pentru Mediu, gestionat de Ministerul Mediului. În 2019 aceste venituri au fost de aproximativ 500 milioane de euro! Pentru anul 2020, în bugetul de venituri și cheltuieli al Fondului pentru Mediu, veniturile din valorificarea certificatelor de carbon sunt estimate la 700 milioane de euro. Din toate aceste venituri ale Fondului pentru Mediu nu se întoarce niciun sprijin financiar pentru păduri, deși în mod evident, prin imensa cantitate de 23,5 milioane de tone CO2 fixată, domeniul pădurilor contribuie masiv la îmbunătățirea bilanțului României. Veniturile obținute din valorificarea certificatelor de carbon ar fi trebuit să se întoarcă în proiecte de mediu. Din acest motiv putem considera că a avut loc o deturnare de fonduri.

Pe această linie, România nu a făcut nimic! Atingerea țintelor de reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră s-a realizat în principal prin dispariția industriilor energofage – petrochimică și metalurgică – și prin aportul domeniului pădurilor.

Extinderea fondului forestier?

Potrivit celor două organizații, principalele obiective pentru domeniul pădurilor, către care ar fi trebuit direcționate investițiile, sunt legate de extinderea fondului forestier, în principal pe acele terenuri care nu au o valorificare nici agricolă și nici forestieră. De asemenea, un alt obiectiv pune accentul pe exercitarea dreptului de preemţiune al statului la cumpărarea de păduri sau de terenuri degradate pentru a fi împădurite. Un exemplu de direcționare către altceva decât proiecte de mediu este OUG 81/2019, prin care suma de 331 de milioane de euro a fost alocată unor agenți economici din sectoare energo-intensive, pentru compensarea costurilor mari ale energiei electrice rezultate din schemele de sprijin pentru energia solară și eoliană. Practic, putem spune că domeniul pădurilor subvenționează indirect costurile mari ale schemelor de sprijin pentru energia solară și eoliană, pentru industria energofagă a României!

Nimic pentru păduri, nicio schemă de sprijin pentru executarea lucrărilor de îngrijire a pădurilor, pentru mobilizarea biomasei, pentru accesibilizarea pădurilor, pentru tehnologii de recoltare a masei lemnoase mai prietenoase cu mediul. Nu doar că România nu a susținut extinderea fondului forestier prin împăduriri, dar, prin condiționarea acordării subvențiilor PNDR 2014-2020 de curățare a pășunilor și fânețelor de vegetația forestieră, România a cheltuit fondurile pentru circa 200 ha/an de pășuni și fânețe împădurite doar ca să elimine această vegetație forestieră!

Privire comparativă

Interesantă este și o privire comparativă a contribuției domeniului pădurilor în diferite țări în bilanțul emisiilor de gaze cu efect de seră, conform nivelelor de referință propuse de statele membre, pe baza metodologiei europene. Dacă luăm ca termen de comparație Germania, deși are o suprafață aproape dublă de păduri față de  România, fixarea de carbon în pădurile României este de aproape 2,5 ori mai mare decât în Germania. Explicația este simplă: Germania recoltează aproape integral creșterea pădurilor, în timp ce, în România recoltăm doar 60% din creșterea pădurilor, consemnează Nostra Silva și Fordaq. „Nu înseamnă că suntem mai deștepți decât nemții, ci înseamnă că valorificăm puțin din creșterea pădurii din cauza lipsei de accesibilitate a fondului forestier, decapitalizării sectorului de exploatare a pădurilor și a capacității foarte slabe de valorificare a biomasei forestiere pentru energie. Germania este o țară dezvoltată, mult mai eficientă, care folosește mult mai intens și eficient decât România resursele pădurii!“

Și profilul de țară al României la ONU pentru monitorizarea aplicării protocolului de la Kyoto arată că domeniul pădurilor fixează mai mult carbon cu aproximativ 4-5 milioane tone/ an în prezent față de anul de referință 1989, ceea ce a creat un surplus echivalent de certificate de carbon valorificate de România prin mecanismele de tranzacționare. Surplusul este dat în principal de dezvoltarea industriei lemnului și fixarea carbonului prin produse din lemn cu valoare îndelungată de întrebuințare, care stochează carbonul.

Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva şi Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România solicită implicarea Guvernului România pentru abordarea unei viziuni pe termen lung pentru domeniul pădurilor, de continuitate în aplicarea politicilor publice pentru acest sector de activitate și de susținere a implementării acestor politici și strategii prin mecanisme financiare multianuale, așa cum este Planul Național Strategic 2021-2027.

Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva
Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq