Deshidratoarele românești, imbatabile în lupta cu chinezăriile

România a devenit țara importurilor. Piața de desfacere pentru produse care în alte state europene sunt refuzate, îndrăznesc unele voci să spună. În supermarketuri găsești usturoi din China, ceapă din Polonia, dovlecei din Turcia, roșii din Italia etc. Produsele românești sunt în minoritate. Situația este identică și în alte sectoare. Aproape niciun echipament nu mai este marcă românească, iar jucătorul cel mai abil pe această piață a devenit China. „Made in Romania“ s-a transformat în „made in China“. Cu mici excepții. Marius Ingeaua, administrator Blue Spark System, este un inginer român care a proiectat și implementat un model de uscătoare pentru legume-fructe care devansează echipamente similare prin faptul că dispune de un sistem de automatizare.

Concept

În urmă cu patru ani, inginerul a susținut un doctorat la Politehnică. Tema a fost proiectarea acestui sistem de automatizare și deshidratare a fructelor și legumelor. „Concret, am făcut analiza procesului general de deshidratare a biomasei, urmată de implementare practică într-un software de automatizare pentru instalațiile de uscare și deshidratare. Ulterior, în cadrul firmei pe care o conduc, am proiectat și structura metalică. Totul a fost gândit după o anumită logică pentru a crește cât mai mult randamentul procesului.“ Conceptul principal al uscătoarelor presupune asigurarea unei temperaturi mai ridicate decât a mediului ambiant și vehicularea corespunzătoare a aerului în interiorul instalației. Practic, aerul este încălzit cu ajutorul unei centrale termice care produce apă caldă, ce este apoi trecută prin niște schimbătoare de căldură. Aerul este recirculat în instalație până ce partea de automatizare ia decizia să-l evacueze și să aducă aer proaspăt de afară. Totul este controlat de un software care rulează pe un calculator, iar parametrii sunt memorați în baza de date, după uscare sunt afișate grafice și se pot face analize asupra procesului de optimizare pentru fiecare tip de fruct. Spre exemplu, două fructe care provin din livezi diferite este posibil să aibă caracteristici distincte. În cadrul proiectului de cercetare, inginerul a implementat în softul acesta inclusiv adaptarea automată a programului în funcție de ce se întâmplă în interiorul instalației. De aceea, dacă vine un fruct mai copt și unul mai puțin copt comportamentul său în cadrul uscării este diferit. Aparatul sesizează această diferență, pentru că măsoară randamentul uscării și evoluția masei produselor din interiorul utilajului.

Timpul de uscare

Procesul de deshidratare durează în funcție de mai mulți factori. Timpul de uscare este total dependent de tipul produsului și modul de feliere. De exemplu, dacă fructele sau legumele sunt puse întregi la uscat durează mult mai mult decât dacă ar fi feliate. Contează și tipul produsului. Spre exemplu, prunele conțin un gel din cauza căruia apa iese mult mai greu din ele. În consecință, uscarea durează mai mult. Prin comparație, merele feliate sunt uscate în 8-10 ore, iar prunele sunt uscate de la 24 de ore în sus. Dacă sunt rupte în jumătăți durează în jur de 26 de ore, dacă sunt întregi, 48 de ore cel puțin. În sistemul proiectat de Marius Ingeaua este implementată și monitorizarea temperaturii produsului, așa că aceasta nu depășește limitele admise.

Pentru reducerea cheltuielilor, consumul uscătoarelor este compus din două elemente. Consumul termic se poate asigura prin apă caldă produsă de o centrală (pe lemne, solară, cu gaze sau electrică, aceasta fiind cel mai puțin economică). Consumul electric este reprezentat de partea de automatizare și ventilație a aerului. Uscătoarele concepute de inginerul Ingeaua sunt modulare, iar cantitatea de produse poate crește din 50 în 50 kg pe fiecare modul.

Putem să producem, dar să vindem?

„Avem o piață de software foarte bună și programatori excepționali“, spune Marius Ingeaua. Avem, așadar, oamenii potriviți pentru a pune în practică proiecte de succes. Dar asta nu înseamnă că este rezolvată problema valorificării. Pe o piață „sufocată“ de produsele chinezești, competitive prin prețul derizoriu nu și prin calitate, existența producătorilor este de fapt un test de anduranță. Nici pentru inginerul Ingeaua lucrurile nu stau diferit.

A intrat pe piață acum trei ani cu o gamă de uscătoare modulare a căror capacitate începe de la 25 kg. Uscătorul de 25 kg costă 9.200 de euro plus TVA. Deși sistemul de automatizare și optimizare a rețetelor a fost apreciat, până în momentul de față a reușit să vândă doar trei uscătoare, cu capacități diferite, însă pune acest lucru și pe seama faptului că este o afacere la început. În cifre, volumul de vânzări a fost de cca. 40.000 de euro.

„Clienții care nu dispun de fonduri europene refuză să cumpere și preferă să improvizeze ceva. Și cu improvizații merge treaba, dar nu eficient. Avem discuții și cu niște clienți mari care s-au declarat interesați de produsele noastre, pentru că sunt făcute în România și pot apela oricând la service-ul nostru.“

„Am văzut foarte multe utilaje cumpărate din China ale căror proiecte au fost probabil copiate, dar fără să se țină cont de părțile esențiale. Ne-a sunat la un moment dat un domn pentru a ne spune că a cumpărat un utilaj din China și că nu merge. L-am rugat să ne trimită niște poze pentru a vedea ce se întâmplă. Ulterior, am constatat că, de fapt, curgerea aerului prin instalație nu era gândită corect, iar încălzirea nu era făcută cu schimbătoare de căldură adecvate. În consecință, utilajul consuma energie, dar toată energia era risipită, iar aerul era evacuat fără să usuce produsele. În plus, existau diferențe de uscare între partea superioară și inferioară a instalației. Noi am gândit toate aceste elemente, au fost calculate și simulate.“   Marius Ingeaua

• În uscătoarele concepute de Marius Ingeaua fructele, legumele și plantele medicinale nu se usucă cu fum, în consecință produsele sunt mult mai sănătoase;
• Sistemul de automatizare este foarte performant, memorează absolut tot despre procesul de uscare;
• Softurile au 10 ani garanție;
• Folosind aceste uscătoare, clientul poate să își optimizeze foarte bine costurile;
• Conceptul și execuția, de la îndoirea tablei, este făcută în România, iar reușita afacerii contribuie la dezvoltarea economiei țării.

Laura ZMARANDA

Revista Agrobusiness nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 16-17