Demers pentru revenirea cadastrului la AGRICULTURĂ

Acest demers are în vedere enunţarea unor propuneri care ar trebui analizate de factorii decidenţi. Am în vedere necesitatea organizării în cadrul ministerului a unei direcţii generale a cadastrului şi organizării teritoriului.  Prin această măsură, ministerul va beneficia de contacte cu realitatea din teritoriu şi de înlesnirea aplicării dispoziţiilor sale. O parte a localurilor direcţiilor agricole vor fi ocupate de OCT-uri şi, după necesităţi şi disponibilităţi, şi de camerele agricole care vor avea şi un serviciu de stat.

Instituţiile preluate de la Cadastrul general îşi vor relua activitatea avută când erau în cadrul MADR, cu unele adaptări la noile condiţii. Între acestea vor fi şi teledetecţia prin satelit, care a mărit substanţial vizibilitatea la sol.

Personalul tehnic care a activat în aceste instituţii îşi va relua activitatea şi va fi completat cu cel necesar. Totodată, universităţile agricole vor instrui specialişti pentru Cadastru şi Organizarea Teritoriului şi pentru elaborarea de proiecte cerute de accesarea subvenţiilor nerambursabile destinate dezvoltării şi eficientizării agriculturii şi industriei alimentare.

Salarizarea specialiştilor în Cadastru şi Organizarea Teritoriului se va putea asigura din două surse:

• costul serviciilor prestate exploataţiilor care deţin peste 50 ha va fi suportat de către acestea;

• pentru serviciile prestate exploataţiilor care deţin mai puţin de 50 ha, consider că plata s-ar putea asigura din fonduri publice.

Indiscutabil, trecerea cadastrului şi organizării teritoriului la MADR va contribui în mod hotărâtor la extinderea comasării terenurilor de până la 50 ha datorită serviciilor gratuite, suportate din fonduri de stat.

File din dezorganizarea Cadastrului

– În Ardealul Austro-Ungar, în secolul al 19-lea s-a executat măsurarea terenurilor agricole şi s-au întocmit cărţi Funduoare. Ele îşi dovedesc folosinţa şi astăzi.

– În Moldova, sub Cuza-Vodă, s-au secularizat 610.000 ha din moşiile mănăstireşti, teren atribuit ţăranilor, cu măsurători făcute de cunoscătorii vremii.

– După Primul Război Mondial, în România s-au expropiat moşii timp de 3 ani şi s-au împroprietărit ţăranii cu 6 milioane de hectare. Operaţiunile s-au executat de tehnicieni şi ingineri topometri, sub dirijarea Ministerului Agriculturii.

– În 1945, în numai 8 luni, sub coordonarea aceluiaş minister, au fost împroprietăriţi alţi ţărani cu 610.000 ha., măsurătorile fiind făcute de specialişti în cadastru.

– După 1950, sub egida Ministerului Agriculturii, mii de tehnicieni şi ingineri specialişti în cadastru şi organizarea teritoriului, dotaţi cu aparatură şi având aparatură adecvată pentru măsurători terestre: geodezice, fotometrice, teledetecţie şi cartografie, au inventariat, măsurat şi organizat cantitatea, calitatea, încadrarea juridică şi proprietatea a cca. 80% din suprafaţa terenului agricol, pe care s-au înfiinţat apoi CAP-urile şi IAS-urile, cu acurateţe şi eficienţă.

– În paralel, specialiştii în Organizarea Teritoriului, în frunte cu profesorul universitar şi membru a două Academii, dr. Ion Bold, au realizat sistematic structuri viabile economic, adaptate la relief, sol, climă drumuri, ape, etc., prevăzând amenajări agrotehnice, biologice, şi altele impuse de Organizare şi Cadastrare. Toate acestea s-au realizat sub conducerea Ministerului Agriculturii, autoritate de stat profilată pentru dirijarea acţiunilor, cunoscătoare a necesităţilor domeniului agrar şi responsabilă de eficienţa economică de pe întreg teritoriul ţării.

– În 1953, s-a înfiinţat Institutul de Studii şi Proiectări Agricole – ISPOTA, iar în 1973, Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie şi Organizarea Teritoriului – IGFCOT, care a dispus de o dotare modernă.

– În anul 2001, la solicitarea unui ministru neprofesionist al agriculturii, pentru a nu răspunde de aplicarea Legii nr. 18/1991, activităţile de Cadastru şi Organizare a Teritoriului, cu toate instituţiile aferente, au fost transferate la Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Legea nr. 1210/2004, unde s-a creat Agenţia de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Această decizie a însemnat, de fapt, începutul dezastrului.

Avantaje posibile

– Ridicarea nivelului practicilor ştiinţifice şi eficacităţii exploataţiilor agricole din România la nivelul celor din statele UE;

– Cadastrarea şi organizarea precisă a exploataţiilor vor constitui baza, sine qua non, a dezvoltării şi eficientizării acestora;

– posibilitatea acordării de subvenţii şi folosirea lor se vor face în baza unor criterii precise şi corecte;

– creşterea interesului pentru cultivarea terenurilor şi obţinerea de profit de către producători şi a valorificării produselor obţinute;

– mărirea nivelului de cunoaştere complexă a exploataţiilor şi a modalităţilor de utilizare a subvenţiilor va fi premisa sigură a dezvoltării agriculturii.

Concluzii

Practicile dezastruoase din agricultura de după 1989 parcă nu erau suficiente, încât în preajma aderării României la UE s-au distrus şi dezorganizat instituţiile necesare pentru modenizarea ştiinţifică, trainică şi eficientă a agriculturii, şi anume Cadastrul şi Organizarea Teritoriului destinate special pentru creşterea nivelului tehnico-economic, apropiat de celelalte ţări europene. Este momentul ca decidenţii autorizaţi să readucă activitatea cadastrală şi organizarea teritoriului la MADR pentru ca aceste activităţi să contribuie decisiv la eficientizarea şi modernizarea domeniului rural.

Ing. Nicolae MĂRINCUŞ