Cum a ieșit economia Prahovei din șocul primului an de pandemie

Share

Camera de Comerț și Industrie Prahova a analizat cifrele economice din județ pentru anul 2020, unul devastat de pandemie, cu consecințe economice încă necalculate, cel puțin la nivel național. Președintele Aurelian Gogulescu a estimat: „Pandemia cauzată de noul coronavirus reprezintă un șoc enorm pentru economii, atât în UE, cât și la nivel mondial, cu consecințe foarte grave din punct de vedere socio-economic. În ceea ce privește România, deși contracția înregistrată de economie în 2020 pare mai puțin gravă decât se estimase inițial, incertitudinea rămâne foarte ridicată, iar producția reală probabil că nu va reveni la nivelurile de dinainte de criză până la sfârșitul anului 2022. Se estimează că deficitul va crește semnificativ deoarece efortul bugetar necesar pentru combaterea crizei se adaugă derapajelor fiscale din trecut.“ Având această estimare și faptul că Prahova este a șasea economie a țării, ne-am putea imagina, printr-un soi de multiplicare, cam care este situația la nivel național, după nefastul an 2020.

CCI Prahova a pus la dispoziție mai multe cifre pe care le vom prezenta și noi, cu precizarea că ne vom limita la perioada  ianuarie-septembrie sau ianuarie-octombrie atât pentru 2020, cât și pentru 2019, pentru a avea o raportare care să ne ajute apoi să cuantificăm efectele pandemiei. În afară de situația livrată de specialiștii CCR, vom adăuga, acolo unde este cazul, propriile noastre observații.

Estimări evoluție PIB România

Așa cum era de așteptat, la nivel național, Produsul Intern Brut a înregistrat, în 2020, o scădere cu 5,2% față de 2019. Pentru 2021, BERD estimează că se așteaptă o mică redresare, respectiv o creștere cu 3,3% față de 2020, iar în 2022, un avans de 3,8% față de 2021.

Date privind firmele din Prahova

În perioada ianuarie-octombrie 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, statistica firmelor nu este una complet descurajantă:

– înființare firme – 2.897 firme în 2019, față de 1.900 firme în 2020, o scădere cu 34,4%;

– suspendări firme – 393 de firme în 2019, față de 285 firme în 2020, o scădere de 27,5%; dizolvări firme – 966 firme în 2019, comparativ cu 734 firme în 2020, o scădere de 24%;

– radieri firme – 3.181 firme în 2019, față de 1.373 firme în 2020, o scădere cu 57%;

– insolvențe firme – 181 firme în 2019, față de 139 firme în 2020, cu o scădere de 23%.

Singurul indicator cu conotații negative este cel care se referă la firme noi înființare, cifra din 2020 fiind mai mică decât perioada similară din urmă cu doi ani. În rest, faptul că s-au suspendat, dizolvat, radiat ori au intrat în insolvență mai puține companii sau mici afaceri în anul pandemic nu poate decât să ne bucure.

Numărul de salariați

În septembrie 2019, potrivit Direcției de Statistică, Prahova număra 185.505 de salariați, ceea ce clasa județul pe poziția a 6-a la nivel național, după București, Cluj, Timiș, Brașov și Constanța. În septembrie 2020, numărul salariaților a scăzut la 180.830 (minus 2,52%) de persoane, păstrând județul tot pe locul șase în România.

Câștigul salarial mediu nominal net

În septembrie 2019, când politicienii români vorbeau despre victorii fantastice ale României în plan economic (n.n. – în fapt, creșterile economice au fost generate de consum, impulsionat prin majorările salariale bugetare și ale punctului de pensie), salariul mediu net în Prahova era de 2.850 lei (600 euro), cifră care plasa județul pe locul 11 la nivel național, după București, Cluj, Ilfov, Iași, Timiș, Sibiu, Brașov, Galați, Argeș și Mureș. La un an distanță, în septembrie 2020, salariul mediu net a crescut la 3.104 lei (637 euro), județul clasându-se pe locul 9 în țară, după București, Cluj, Timiș, Ilfov, Sibiu, Iași, Argeș și Galați.

Trebuie să facem o remarcă: pe fondul general al cifrelor economice negative este oarecum anacronică majorarea salarială în 2020, an pandemic, cu deficit economic sever, față de 2019, an normal, cu creștere economică. Singura explicație logică este că reducerea numărului de salariați nu a vizat sectorul bugetar, ci doar mediul privat, cu precădere categoria de angajați retribuită cu leafa minimă pe economie sau oricum cu valori scăzute ale veniturilor lunare. De altfel, cunoaștem foarte clar că sectorul bugetar nu a fost afectat de concedieri, toată lumea păstrându-și posturile, chiar dacă în anumite compartimete (cultură, sport) nu s-a lucrat luni întregi. Iar Consiliul Fiscal spunea negru pe alb, în iunie 2020, că salariul din sectorul bugetar este cu aproape 37% mai mare comparativ cu cel din mediul privat. Plus că în 2020 s-a operat creșterea salariului minim brut pe economie atât la privat, cât și la bugetari, iar în sectorul public au fost indexate salariile cu coeficientul de inflație de 4% și recalculate lefurile în funcție de coeficientul de ierarhizare (acesta este raportat la salariul minim pe economie).

Rata șomajului

În octombrie 2019 rata șomajului s-a situat la 2,37%, față de o medie națională de 3%. Această cifră a situat județul pe locul 11 la nivel național, după Ilfov, Timiș, București, Cluj, Bihor, Arad, Sibiu, Constanța, Giurgiu și Brașov (n.n. – poziția a fost calculată de la cea mai mică valoare spre cea mai mare). În 2020, tot în octombrie, rata șomajului a crescut la 3,12% comparativ cu o medie națională de 3,26%. Prahova ocupă locul 15 la nivel național, după Ilfov, Timiș, București, Cluj, Bihor, Arad, Constanța, Maramureș, Mureș, Brașov, Giurgiu, Sibiu, Botoșani și Teleorman. Vă întrebați, desigur, de ce Prahova are o rată mai mare decât în unele județe slab dezvoltate, cum ar fi Giurgiu, Mureș sau Maramureș? Ei bine, și noi ne întrebăm, dar nu am găsit un răspuns logic.

Comerțul internațional cu bunuri

La acest capitol, pentru că cifrele sunt concludente, ne vom limita la a prezenta datele din cei doi ani:

– 2019 (ianuarie-decembrie): export FOB – 2,48 miliarde euro, locul 9 la nivel național, după București, Timiș, Argeș, Brașov, Dolj, Ilfov, Sibiu și Arad; import CIF – 3,77 miliarde euro, locul 5 pe țară, după București, Ilfov, Timiș și Argeș; sold – 1,29 miliarde euro, al patrulea cel mai mare deficit comercial din România, după București, Ilfov și Constanța.

– 2020 (primele 7 luni): export FOB – 1,40 miliarde euro, locul 9 pe țară, după București, Timiș, Argeș, Brașov, Dolj, Ilfov, Sibiu și Arad; import CIF – 1,91 miliarde euro, locul 5 la nivel național, după București, Ilfov, Timiș și Argeș; sold – 0,51 miliarde euro, al 5-lea cel mai mare deficit comercial din țară, după București, Ilfov, Cluj și Constanța.

Turism

În primele 9 luni din anul 2019, Prahova a fost vizitată de 445.888 de turiști, cifra plasând județul pe locul 6 la nivel național, după București, Brașov, Constanța, Cluj și Mureș.

În intervalul 1 ianuarie – 30 septembrie 2020, numărul de vizitatori a fost de 236.284 de turiști, înregistrându-se așadar o scădere de 47% față de perioada similară a anului trecut. Prahova a ocupat în 2020 locul 4 pe țară, după Constanța, Brașov și București.

Marian BOGDAN