fbpx
reclama youtube lumeasatuluitv

Cu puţin noroc, porumbul a avut un an bun

Share Button

La mijlocul lunii septembrie, în plină campanie de recoltare, Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), alături de Confederaţia Europeană a Producătorilor de Porumb (CEPM), a organizat în comuna Raşi, judeţul Ialomiţa, Ziua Porumbului. Acţiunea a fost una de promovare a geneticii performante, cu ajutorul căreia agricultorii români speră să şteargă acea pată de ruşine ce ne clasează pe ultimul loc în ceea ce priveşte producţiile de porumb obţinute, care se mai învârt încă, în unele zone, în jurul cifrei de 4.500 kg/ha, deşi suntem cei mai mari cultivatori din Europa.

Cei prezenţi şi-au arătat convingerea că productivitatea şi competitivitatea sunt doi parametri ce pot fi atinşi numai prin alegerea unei baze genetice şi varietale performante. Atunci când aceasta este asociată cu o tehnologie de vârf şi întâlneşte condiţii climatice ca ale acestui an, considerat drept unul bun pentru cultura porumbului, genetica constituie premisa obţinerii unor rezultate de înalt nivel.

O cultură strategică

Celor peste 200 de participanţi, cei mai mulţi dintre ei fermieri, membri ai diferitelor asociaţii din sudul ţării şi nu numai, li s-au alăturat în inima Bărăganului ministrul agriculturii Valeriu Tabără, precum şi secretarul de stat Adrian Rădulescu. Au fost discutate o serie de aspecte ce ţin de aplicarea tehnologiilor de vârf în cultura porumbului, precum şi de necesitatea folosirii unui material biologic superior atât sub aspectul producţiei, cât şi al adaptabilităţii la condiţiile de secetă. În acest context, ministrul agriculturii a vorbit despre rolul cercetării şi al geneticii în ceea ce priveşte cultura porumbului, care rămâne o plantă strategică a prezentului, dar mai ales a viitorului şi asta în condiţiile în care în SUA 30% din producţia de porumb merge către bioetanol.

„Viitorul nu este în producţia alimentară, ci în cea a energiei. Acesta este motivul pentru care discutăm astăzi de acceptarea unor descoperiri revoluţionare la nivel mondial în domeniul cercetării agricole“, a punctat ministrul. El a mai ţinut să sublinieze importanţa introducerii în cultură a rezultatelor biotehnologiilor, aspect susţinut de altfel şi de reprezentantul Confederaţiei Europene a Producătorilor de Porumb, la rândul său producător de porumb din sud-vestul Franţei.

Noile programe de ameliorare

Reuniunea de la Raşi a avut drept scop prezentarea rezultatelor geneticii, transpuse sub forma celor 21 de hibrizi creaţi de cei şapte producători de sămânţă de renume mondial: Caussade Semences, Euralis, Limagrain, Maisadour, Monsanto, RAGT şi Syngenta, care au venit fiecare cu câte 3 hibrizi din aceeaşi grupă de maturitate, în special semitimpurii şi semitardivi. Fiecăruia dintre hibrizii care au fost cultivaţi în condiţii de neirigat i-au fost aplicate trei erbicidări. Reprezentanţii companiilor au vorbit despre programele lor de ameliorare care, pe lângă creşterea randamentului,  urmăresc şi factorii ce condiţionează producţia, în mod special seceta şi arşiţa, bolile, dar şi frângerea tulpinilor.

Un alt obiectiv al cercetării este obţinerea unor hibrizi cu toleranţă la temperaturile scăzute, care să permită un semănat mai timpuriu, precum şi determinarea unei pierderi mai rapide a apei din bob. Cu toţii recomandă ca fiecare exploataţie să cultive 2-3 hibrizi cu perioadă de vegetaţie diferită şi în funcţie de condiţiile pedoclimatice din zona în care se află.

Porumbul rămâne vedeta

Loturile demonstrative despre care vorbim au ocupat 8 din cele 580 ha pe care liderul LAPAR, domnul Nicolae Sitaru, le-a cultivat anul acesta. Se aşteaptă la producţii situate între 8-9 tone, pe care le consideră bune, dat fiind faptul că nu a avut posibilitatea să irige, dar mici faţă de ce s-ar putea face. Şi el şi ceilalţi consideră că au avut mare noroc de cele câteva ploi căzute la momentul potrivit şi care au dus la creşteri semnificative ale recoltei.

Domnul Sitaru spune că, irigând în fiecare an cu numai 2.000-2.500 mc/ha, s-ar obţine sporuri de producţie remarcabile. De altfel, lipsa posibilităţilor de irigare este principalul motiv pentru care în ultimii ani s-a mai renunţat la această cultură. „Porumbul este totuşi vedeta culturilor la care trebuie să revenim cu încredere“, mai spune liderul LAPAR, argumentând acest fapt cu un calcul simplu: la o producţie de 9 tone/ha, care anul acesta se vinde cu 600 de lei/tonă, porumbul nu are cum să nu fie rentabil.

Valentina ŞOIMU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.