Cronos Consulting, sau firma de consultanță ce garantează proiecte eligibile

Odată cu tratativele aderării României la Uniunea Europeană au fost deschise tot mai multe noi oportunități în mediul de afaceri național. Tot atunci s-au înființat și firmele de consultanță care asigură suport în accesarea fondurilor europene. Un astfel de exemplu este și firma Cronos Consulting din județul Iași, ai căror acționari au sesizat oportunitatea oferită de piață. Activează cu succes de aproximativ 8 ani în domeniu, iar termenul succes nu este folosit întâmplător, ci ținând cont de cifrele care indică faptul că 95% dintre proiectele depuse au fost și finanțate. De unde ideea unei astfel de afaceri, cum funcționează, dar și cum percep agricultorii fondurile europene a explicat pentru Lumea Satului directorul Cronos Consulting, Bogdan Costea.

– Conduceți o firmă de consultanță în accesarea fondurilor europene, de ce ați ales acest domeniu?

– Consultanța este un domeniu care a apărut odată cu SAPARD-ul, care s-a extins și mai mult atunci când s-au deschis programele de dezvoltare rurală. Practic, am fructificat o oportunitate din piață.

– De cât timp activați în piață și ce zonă, teritorial vorbind, acoperiți?

– Activăm în regiunea de nord-est, aici am început, dar am continuat extinderea și în sud-estul țării. Suntem din 2008 pe piața consultanței, lucrăm pe Programul Național de Dezvoltare Rurală, dar nu numai, sprijinim accesarea fondurilor europene și pe celelalte programe operaționale.

– Câte programe ați implementat pe fostul PNDR și care a fost cea mai accesată măsură?

– Cele mai multe proiecte implementate au fost pe Măsura 121 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013. De asemenea, am lucrat și pe Axa 3, beneficiari privați pe sfera nonagricolă, dar și pe domeniul public, unde au avut alocate fonduri și unitățile administrativ teritoriale. Ca portofoliu de proiecte pe PNDR, începând din 2008 și până anul trecut când s-a finalizat oficial programul, am implementat aproximativ 200 de proiecte.

– Să spunem că sunt un client nou, aș vrea să accesez fonduri europene și nu cunosc foarte multe detalii, găsesc în acest caz sprijin pentru a lua cele mai bune decizii?

– Cu siguranță. Pentru noi este foarte important, încă de la prima întâlnire cu un potențial beneficiar de fonduri europene, să existe o comunicare deschisă și să i se prezinte un cadru de lucru corect, atât până la implementarea proiectului, cât și în perioada de monitorizare. De obicei se creionează un proiect care se poate finanța. Apoi, odată cu finanțarea, se și implementează, dar apoi pot apărea probleme în perioada de  monitorizare, de obicei atunci când nu se mai respectă indicatorii de proiect. De aceea considerăm că un potențial beneficiar trebuie să fie foarte bine informat. Avem o discuție preli­minară clară în care îi prezentăm șansele pe care le are pentru a accesa acea finanțare. Discuțiile preliminare sunt foarte importante, de aceea am și avut o rată mare de succes, adică 95% dintre proiectele depuse au fost finanțate. Apoi modul în care lucrăm cu beneficiarul în perioada de implementare, dar și modul intern de a lucra fac ca lucrurile să meargă în direcția cea bună. Și mai mult decât atât, asigurăm și monitorizarea beneficiarului în perioada de după implementare. Este important de men­ționat faptul că niciun beneficiar de-al nostru nu a avut probleme după implementarea proiectului și nu a fost nevoit să returneze banii.

– Prin ce alte programe ați mai accesat bani europeni?

– Am lucrat și lucrăm și cu alte programe de finanțare dedicate domeniului privat și public. Un exemplu este Programul Operațional Regional 2014-2020, dar ne vom implica și pe Programul Operațional de Capital Uman, fostul PODRUM, și Programul Operațional de Infrastructură Mare.

– Dacă ar fi să vorbim de PNDR 2014-2020, la ce proiecte ați lucrat până în prezent și pe ce Măsuri?

– Putem aminti Sub­măsura 4.1 – Modernizarea exploatațiilor agricole, pentru care am lucrat atât în prima sesiune, dar la care lucrăm și în prezent pentru că avem multe dosare. O altă Submăsură solicitată este 4.2. Acestea două au fost cele mai cerute pentru mediul privat. În schimb, pentru mediul public cea mai accesată a fost Măsura 7, unde se implementează produse pe infrastructură – apă, canal, infrastructură rutieră, partea socială care ține de creșe, grădinițe, centre after school și continuând cu reabilitarea monumentelor de patrimoniu cultural.

– Ați constat de la un an la altul un mai mare interes din partea fermierilor în accesarea fondurilor europene?

– Prin serviciile oferite noi am avut tot timpul constanță în numărul de clienți, ba chiar și o creștere. Dar putem spune că, cel puțin pe partea agricolă, am identificat o reticență în piață, determinată de aspectele proce­durale. Tocmai din acest motiv încercăm să facem o promovare corectă a PNDR-ului.

– Ce vă propuneți pentru viitor?

– Sperăm să susținem mediul de afaceri din România astfel încât să contribuim la creșterea lui. Noi, cei din grup, avem și o fermă care exploatează 900 ha în județul Neamț. Pentru a da un bun exemplu, suntem și noi beneficiari a 2 proiecte pe fonduri europene și intenționăm să accesăm și alte fonduri.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Agrobusiness nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 20-21