Energie

Criza energetică amenință Germania și Franța cu dezindustrializarea

Share

Întreg Occidentul „îngheață“ doar la auzul cuvântului „iarnă“. În presa franceză au apărut mai multe analize și reportaje despre situația complexă din punct de vedere economic în care se află țările-etalon ale Uniunii Europene. Și ne referim aici la Franța și Germania.

Potrivit agenției France Presse (AFP), la Hamburg, unul dintre cele două turnuri de răcire ale oțelăriei ArcelorMittal nu mai scoate fum din cauza costurilor energetice prea mari, imagine simbol a unei amenințări existențiale ce apasă asupra industriei germane. Prima economie a Uniunii Europene nu doar că va intra în recesiune, cu o contracție a PIB-ului de 0,4% estimată de guvernul german, dar se confruntă în plus cu un risc pe termen mai lung, acela de a vedea întregi sectoare productive asfixiate de creșterea prețurilor.

În urma opririi unei unități de producție, cei 530 de salariați ai oțelăriei din Hamburg sunt în șomaj tehnic de la începutul lunii octombrie, consemnează AF,P preluat de Agerpres. Măsuri similare au fost luate în mai multe combinate europene ale grupului ArcelorMittal.

„Gazul este un element esențial al procesului“ de producție, iar factura a crescut de șapte ori față de perioada anterioară invaziei ruse în Ucraina, explică Uwe Braun, directorul general al combinatului siderurgic din Hamburg. Or, în aceste condiții devine imposibilă alimentarea unui asemenea uriaș energetic care consumă doi terawaţi oră de gaz și un terawat oră de electricitate, echivalentul unui oraș mediu.

Într-o Germanie care a scăpat de valurile de dezindustrializare care au afectat Europa în ultimele decenii, industria este un pilon al prosperității țârii, ea încă reprezentând 22% din PIB, față de 13% în Franța. „Modelul economic al Germaniei constă în cumpărarea de energie ieftină şi de produse intermediare pentru a fabrica vehicule şi mașini-unelte (…) exportate către SUA“, explică Jens Oliver Niklasch, analist la banca LBBW. Or, „fundamentele (acestui model) se fisurează“, adaugă el. Prin urmare, companiile care dispun de mijloacele necesare ar putea fi tentate să-şi delocalizeze producţia în afara Germaniei.

Uite gazul, nu e gazul…

Și alți experți avertizează că preţul gazelor într-o Europă dependentă de livrările rusești – reduse acum semnificativ – nu vor mai coborî la nivelul anterior invaziei din Ucraina, astfel că industria va trebui să se obișnuiască cu această „nouă normalitate“. Iar această schimbare bulversează o ţară precum Germania, unde sectoarele siderurgiei, chimiei, hârtiei sau sticlăriei au devenit astfel vulnerabile, producția lor scăzând cu 9% față de luna februarie.

Pe terenul oțelăriei Arcelormittal minereul de fier stă depozitat în formă de piramidă, în așteptarea reluării producției. Acest combinat producea circa un milion de tone de oțel pe an, producție destinată în special sectorului auto, ramura cheie a industriei germane. Dar, „cu preţul energiei pe care-l anticipăm, ne întrebăm dacă uzina va mai putea funcționa anul viitor“, spune îngrijorat directorul de producție Ansgar Juechter.

Dacă nu se va face nimic „este clar că unele părți ale producției cele mai energofage vor fi delocalizate“, remarcă, la rândul său, directorul Uwe Braun.

„Probabil că industria germană se va despărți de ramurile sale cele mai intensive în consum de energie“, estimează şi analistul bancar Jens Oliver Niklash.

Pentru a atenua șocul creșterii costurilor energetice asupra economiei germane, guvernul de la Berlin a anunțat săptămâna trecută un plan de 200 de miliarde de euro menit să compenseze parțial aceste costuri ale industriei şi gospodăriilor. Partenerii europeni ai Germaniei au criticat însă această inițiativă, despre care afirmă că distorsionează concurența în interiorul UE.

Și Franța ar putea avea aceeași soartă

Les Echos, preluat de RFI, consemnează că „problemele generate de costul energiei încep să se înmulțească în Franța. Lanțurile sunt perturbate odată cu utilizarea importurilor din zone mai competitive. O lovitură pentru mișcarea de reindustrializare pe care o provocase pandemia. Peste Rin, amorțeala fabricilor este masivă, una din zece companii încetinindu-și producția, potrivit angajatorilor germani. În Franța, situația nu este la fel de rea, dar îngrijorează multiplicarea semnalelor de scădere a producției.“ Și dacă industria europeană s-ar reloca în Statele Unite?  Este tendința remarcată de The Wall Street Journal, preluat de Courrier International: „Luptându-se cu creșterea prețurilor la gaze, tot mai multe companii din Europa aleg să se relocheze în Statele Unite. Prețurile energiei sunt mai stabile, iar președinția Biden sprijină tranziția către surse regenerabile cu miliarde de dolari. Rezultatul este un mediu din ce în ce mai favorabil în Statele Unite, potrivit liderilor de afaceri, în special pentru industriile care pariază pe proiecte legate de produse chimice, baterii și alte produse consumatoare de energie.“

La rândul său, cotidianul Le Monde, citat de RFI, avertizează că actuala criză energetică ridică problema durabilității unei industrii europene puternice: „Timp de trei ani, șocurile s-au înmulțit pe Bătrânul Continent, slăbind și mai mult baza industrială deja foarte deteriorată din Franța. Și asta într-un moment în care IMM-urile franceze începeau să ridice capul. Deja o bună parte din industria chimică a Bătrânului Continent a zburat spre zări mai bune, în Asia sau America, iar alții amenință să accentueze mișcarea. Și putem să observăm că, deși energia este necesară, ea nu este cheia competitivității unei industrii. Cea al Japoniei este infinit superioară celei a Arabiei Saudite, în ciuda avantajului energetic al acesteia din urmă.“


Uniunea Europeană ar putea înregistra iarna care vine un deficit de gaze de 800 milioane metri cubi pe zi, în cazul unei cereri ridicate cauzate de friguri extreme, a avertizat miercuri directorul general al Gazprom, Alexei Miller, citat de agenția EFE, potrivit Agerpres. „Experții europeni estimează în prezent la 800 milioane de metri cubi volumul de gaze ce va lipsi Europei în cazul unei perioade extrem de reci, este vorba despre o treime din tot consumul european“, a declarat Miller la a V-a Săptămână Energetică din Rusia. „Vârful de iarnă“ este cea mai gravă provocare cu care se va confrunta UE din punct de vedere energetic în următoarele luni, potrivit lui Miller. „Pentru o scurtă perioadă de timp, pot să înghețe orașe întregi. Gazprom a furnizat între 600 milioane și 1,7 miliarde mc zilnic în perioade de vârf, cum a fost anticiclonul Harmut, din 2018“, a subliniat el.


Ion BOGDAN